Taxa de salubrizare: sunt 9.000 de locuințe declarate goale și 30.000 – cu o persoană. Consilierii Sibiului au început discuțiile pentru reducerea acestei taxe. Propunerile lor

Din discuțiile primei ședințe a comisiei Consiliului local Sibiu constituite pe subiectul taxei de salubrizare reiese că sunt zeci de mii de sibieni care, în continuare, se sustrag de la plata taxei de salubrizare. Am cerut fiecărui consilier local din comisie să ne expună metodele prin care, în acest context, consideră că se poate ajunge la reducerea taxei care a crescut cu peste 70% în ultimii doi ani. Iar propuneri sunt.

Costurile generate de colectarea, transportul și depozitarea gunoaielor a zeci de mii de sibieni sunt plătite de către restul locuitorilor de bună credință, este una din principalele concluzii ale primei ședințe a comisiei Consiliului local Sibiu, constituită pentru a genera propuneri care să ducă, în definitiv, la scăderea taxei de salubrizare. De la începutul acestui an, taxa a crescut cu 22%, fapt care – pentru o locuință în care sunt declarate de la trei persoane în sus – înseamnă o cheltuială anuală de 864 de lei (abonamentul Practic, cel mai răspândit în Sibiu). Față de 708 lei în 2025 și, respectiv, 504 lei în 2024.

Citește și Scumpirea gunoiului, în consultare: taxa de salubrizare crește în Sibiu cu 22% din 2026. „Gaură” de peste opt milioane de lei la buget. „A rezultat un cost de 55,5 milioane de lei”

Din comisia mai sus amintită face parte câte un reprezentat al fiecărei formațiuni reprezentată în Consiliul Local Sibiu. Am luat legătura cu fiecare, pentru a solicita câte un punct de vedere despre ce trebuie făcut astfel încât taxa să revină la valori echitabile și rezonabile.

12% din locuințele Sibiului ar fi goale, aproape o treime – cu un singur locatar

Discuțiile comisiei au pornit de la câteva date ale administrației locale, referitoare la numărul de utilizatori casnici declarați în fiecare locuință din municipiu. Aceste date sunt relevante pentru că, deși taxa de salubrizare este corelată – în principiu – cu cantitatea de deșeuri generate din fiecare gospodărie, regulamentul pentru aplicarea acestei taxe are excepții: pentru imobilele declarate goale nu se plătește niciun fel de taxă, iar pentru cele în care sunt declarate una sau două persoane sunt prevăzute reduceri.

Conform datelor din toamna anului trecut, din cele 73.184 de locuințe avute în vedere pentru colectarea taxei de salubrizare de la populația municipiului Sibiu, un număr de 9.001 (12,3% din total) sunt nelocuite.

Cel mai mare procent este cel al imobilelor pentru care au fost depuse declarații rectificative conform cărora numărul locuitorilor este 1. În această situație sunt 22.019 locuințe, adică 30% din totalul locuințelor aflate în evidențele administrației locale.

7.545 de locuințe au trei persoane, iar restul de 5.067 – de la patru persoane în sus.

Datele prezentate consilierilor locali din comisia pentru taxa de salubrizare. Sursa foto: Lucian Hunyadi

Lucian Hunyadi: de la taxe punitive, la „proba apei”

Consilierul local Lucian Hunyadi (PNL) este printre cei mai mari administratori de imobile din Sibiu, el fiind și desemnat președinte al comisiei în discuție. Hunyadi explică faptul că legislația în vigoare obligă administratorii de asociații să ia în calcul numărul de persoane pe care îl declară, pe propria răspundere, proprietarul fiecărui imobil. „Sunt multe situații, de exemplu, în care nu sunt declarați copiii. Dar tu, ca administrator, trebuie să accepți declarația pe proprie răspundere”.

Pentru a diminua numărul de sibieni care se sustrag de la plata taxei de salubrizare, Lucian Hunyadi apreciază că sunt mai multe metode care pot fi aplicate într-un termen rezonabil. „În momentul în care cineva ia în spațiu o persoană, care astfel obține viză de flotant, atunci să fie luată în calcul la plata taxei de salubrizare. Sunt 50 de persoane înregistrate într-o locuință? Plătești pentru 50. Așa poate rezolvăm și din problema migrației pentru școli”, spune reprezentantul liberalilor.

O altă propunere a acestuia este inspirată din măsuri similare aplicate la Șelimbăr sau în Sectorul 2 al Bucureștiului. „O taxă punitivă pentru orice unitate locativă care are 40 – 50 de mp, de exemplu, și pentru care se declară 0  sau o persoană. Primăriile amintite aplică în astfel de situații o taxă de salubrizare aferentă unui imobil locuit de patru persoane și atunci intră în sarcina proprietarului să facă dovada că numărul locuitorilor este mai mic. Cum poate fi făcută această dovadă? Cererile să fie însoțite de o declarație pe proprie răspundere prin care doi vecini direcți (de pe verticală sau orizontală) de pe aceeași casă a scării să certifice că acolo stă o singură persoană sau două, de exemplu. Astfel de declarații pe proprie răspundere să fie asumate și de proprietari, și de către cei doi vecini”, arată Hunyadi.

Lucian Hunyadi. Sursa foto: turnulsfatului.ro

O probă tehnică „bullet proof” ar fi, însă, ceea ce consilierul aflat la primul mandat numește „proba apei” și care, potrivit lui, este folosită în mai multe capitale europene pentru a reduce numărul de cetățeni care se sustrag de la plata diferitelor taxe locale. 

„Primăria poate să ceară asociațiilor de proprietar și o situație cu consumul la apă pentru fiecare locuință. Există o medie de consum de 4-5 mc de apă pentru o persoană, prin urmre nu poți declara că un apartament e gol dacă ai avut un consum mediu de 5 mc. Sau să declari la gunoi o persoană și să ai 13 – 14 mc de consumă de apă. Prin urmare, în momentul în care se face o sincronizare între proba de apă și numărul de persoane declarate, ne putem da seama de situațiile concrete care pot genera suspiciuni în ceea ce privește sustragerea de la plata taxei de salubrizare. Aceste situații să fie verificate de către Direcția Fiscală și cu un reprezentant al Poliției municipale: nu trebuie să intre la om acasă, doar să bată la ușă”, apreciază Lucian Hunyadi.

El mai susține că pot fi făcute corelări și cu bazele de date ale Evidenței Populației, dar propune și înființarea unei linii telefonice dedicate la care, sub protecția anonimatului, locuitorii din Sibiu să semnaleze situațiile în care declarațiile sunt nereale. „La avizierul fiecărui bloc, în tabelul cu plata taxelor este trecut numărul de locuitori. Iar vecinii știu cel mai bine realitatea. Știu, dacă s-ar impune și numai o parte din aceste măsuri, voi fi și vom fi înjurați. Dar asta o vor face cei care vor să se sustragă de la plată. Cetățenii cinstiți vor fi mulțumiți”, mai spune Hunyadi. 

Care aduce în discuție și situația apartamentelor închiriate în regim hotelier. „Legea spune că trebuie plătite taxe pentru persoanele care locuiesc mai mult de 15 zile pe lună, indiferent dacă aceste zile sunt consecutive sau nu. Dar cum în apartamentele în regim hotelier se cazează persoane diferite, nu se aplică această prevedere. De aceea, apartamentele care se închiriază în regim hotelier ar trebui, cred eu, înregistrate cu un număr de locuitor egal cu numărul camerelor”.

Hunyadi mai oferă o informație. „Din taxele colectate anul trecut în municipiul Sibiu  fost acoperită 99% din valoarea totală a facturilor emise de către Soma. Prin urmare, dacă «am scoate la lumină toate persoanele» care trebuie să plătească taxa de salubrizare, de anul viitor valoarea acestei taxe ar trebui să scadă, ca urmare a sumelor colectate suplimentar. Pentru că acesta este scopul, să scădem taxa”.

Soluția insulelor ecologice. „Etern” plănuite

Tot la primul mandat de consilier este și Victor Leția (FD). „Dacă aduni numărul sibienilor din registrul electoral – 131.000, cu cei  32.0000 de elevi, ajungem la 162.000 de persoane. Prin urmare, sunt între 30 și 40.000 de persoane care nu apar în evidențele pentru încasarea taxei de salubrizare. Să scoatem la lumină cetățenii care eludează astfel plata taxei este destul de greu”, apreciază Leția. 

El susține că propunerea lui este „în acord cu a domnului Popa (Marian Popa – directorul Serviciului Public Salubrizare, Protecția Mediului și Administrarea Domeniului Public din cadrul Primăriei Sibiu – n.r.). „Noi nu discutăm de numărul de oameni, ci de cantități de gunoi generate și colectate. Prin urmare, singura soluție este implementarea unui sistem de insule ecologice, unde acces este pe bază de cartele, astfel încât să gestionăm numărul de aruncări. Atunci nu ne mai interesează nici să integrăm baze de date, nici câți locuiesc într-un apartament. Pot sta 50 de persoane într-un apartament și să arunce doi saci de gunoi sau două persoane care aruncă 100 de saci. Legea s-a modificat de anul trecut și nu ne mai leagă stabilirea acestei taxe de numărul de locuitori. Deci mai trebuie să implementăm insulele ecologice”, mai arată Leția.

Victor Leția. Sursa foto: turnulsfatului.ro

Propunerea lui Leția vine în contextul în care sunt mai bine de patru ani de când, la Sibiu, se discută despre amplasarea unor astfel de insule ecologice. În septembrie 2022 a fost adoptat un proiect pentru accesarea unei finanțări prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în vederea amplasării a 110 de astfel de insule. 

Un an mai târziu, Primăria Sibiu anunța că a mai obținut finanțare din același PNRR pentru alte 90 de insule ecologice. Ba chiar erau stabilite și locurile în care să fie amplasate.

În toamna anului trecut însă a apărut scenariul potrivit căruia jumătate din aceste insule „ar fi pierdute”. Oricum, subiectul pare a fi închis, din moment ce proiectele prin PNRR trebuie finalizate până pe 31 august anul acesta.

În Sibiu sunt câteva insule ecologice amplasate. Sursa foto: turnulsfatului.ro

„Până când vom avea insule ecologice, singura soluție viabilă ar fi să mai scoatem la iveală pe cei care nu plătesc. Nu ai ce face altceva. Nu îmi mai doresc să creștem taxa încă o dată”, răspunde în acest context Leția.

Citește Sibiul ar putea pierde jumătate din platformele ecologice după care așteaptă de ani de zile. Între timp, Mediașul s-a pus la punct, Cisnădia și Șelimbărul arată îngrijorător

Cele patru propuneri ale lui Gabriel Tischer

Gabriel Tischer este reprezentantul FDGR în comisia care a avut prima ședință. „Cu cât numărul real al persoanelor care beneficiază de serviciu este reflectat mai fidel în sistemul de taxare, cu atât costul individual poate scădea”, transmite Tischer, pentru cititorii Turnul Sfatului.

Corelarea taxei de salubritate cu domiciliul oficial este prima propunere a lui Tischer, „după o primă analiză”. „Taxa de salubritate să fie datorată de fiecare persoană cu domiciliul stabil în municipiul Sibiu, conform evidențelor Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor. Persoanele care au reședința temporară în alte localități (din motive profesionale, de studii etc.) ar urma să poată fi exceptate, cu condiția prezentării periodice (de exemplu, la 6 luni) a dovezii reședinței temporare și a faptului că achită taxa de salubritate în altă unitate administrativ-teritorială”.

Cea de-a doua propunere – care trebuie analizată juridic – are în vedere persoanele care solicită sau au viză de flotant, viză pe care să fie condiționată de dovada achitării taxei de salubritate.

Gabriel Tischer. Sursa foto: turnulsfatului.ro

„O altă direcție importantă este identificarea unor mecanisme clare prin care cetățenii străini care locuiesc în municipiul Sibiu să fie integrați în sistemul de plată a taxei de salubritate, în colaborare cu instituțiile competente (ex. structuri de evidență a populației, imigrație, ANAF). Toate aceste trei categorii beneficiază de serviciul public de salubrizare și este firesc ca acest lucru să se reflecte în mod echitabil în baza de contribuție”, mai crede Tischer.

Cea de-a patra sa propunere este de stabilire a unei contribuții minime pentru fiecare unitate locativă. Adică o posibilă revenire la o prevedere care a mai fost aplicată în municipiul Sibiu, în sensul că pentru fiecare locuință trebuie plătită taxa de salubrizare pentru minim o persoană. „Argumentul este unul obiectiv: pentru fiecare unitate locativă, indiferent dacă este ocupată permanent sau nu, municipalitatea asigură infrastructura de colectare a deșeurilor (platforme, pubele, transport), iar acest lucru generează costuri. Eliminarea declarațiilor de tip «imobil cu zero locuitori» ar reduce distorsiunile din sistem și ar contribui la o repartizare mai corectă a costurilor”, arată Gabriel Tischer.

„Problema este și cât permite legea”

Diana Mureșan (USR) spune că în urma acestei prime ședințe de „o oră și ceva” vor urma și alte întruniri, după transmiterea unor noi date din partea funcțioarilor administrației locale.

„Din punctul meu de vedere este foarte greu să mergi pe corelarea cu consumul de apă și astfel să identificăm dacă sunt două sau trei persoane, pentru că depinde foarte mult de comportamentul fiecărei persoane. Dacă fac sport și, poate, fac duș de două sau trei ori pe zi sau au obiceiul de a spăla des. Dar, totuși, această propunere ar fi bună pentru locuințele unde nu este declarat niciun locuitor. Eu asta susțin, să începem cu verificarea imobilelor declarate nelocuite. Ar fi un prim pas”.

Diana Mureșan. Sursa foto: turnulsfatului.ro

Rămasă singura reprezentantă a USR în Consiliul local Sibiu, Diana Mureșan arată că lucrările comisiei sunt la început. „Problema este și cât permite legea, și cât poate Poliția locală să verifice”, adaugă ea.

Laura Barac: „Să intervină ADI Eco”

Pentru Laura Barac, reprezentanta social-democraților în Consiliul local Sibiu, discuțiile din prima ședință a comisiei nu pot duce la concluzii. „Fiecare coleg a venit cu niște variante, urmează să primim de la departamentele din cadrul Primăriei Sibiu documente și informații pe care să le procesăm și, ulterior, să putem propune măsuri, care să fie înaintate Consiliului local”.

Laura Barac. Sursa foto: turnulsfatului.ro

Laura Barac consideră că sunt două direcțiile în care trebuie realizate acțiuni. „O actualizare a acelei baze de date a consumatorului, pentru că mergem pe același principiu «poluatorul plătește». Din informațiile primite din partea Primăriei, eficiența colectării de la persoanele declarate în bazele de date este una mare. Ar mai fi o direcție, sesizată de mine: ADI Eco. Am cerut și regulamentul de organizare și funcționare al acestei asociații, hotărâri actuale, pentru că pe site nu sunt încărcate și cred că și acolo se poate interveni. Este o asociație care trebuie să lucreze în interesul primăriilor care sunt membre fondatoare. Cu siguranță pot fi mai multe situații, dar foarte importantă este actualizarea bazei de date a consumatorilor și aici să vedem care sunt măsurile care pot fi implementate”, apreciază Laura Barac.

Constantin Dincă, aflat de asemenea la primul mandat de consilier local, ales pe listele AUR, arată că, deocamdată, este cert că noua comisie va mai avea cel puțin o întâlnire. „Am luat la cunoștință despre numărul de familii cu o persoană, două, trei și mai multe, statistică trimisă de asociațiile de proprietari”, transmite Constantin Dincă.

Constantin Dincă. Sursa foto: turnulsfatului.ro

Majorarea taxei de salubrizare cu 22% din acest an a fost decisă de consilierii locali ai Sibiului în penultima zi a anului trecut. Înaintea votului au fost numeroase discuții, iar la final au votat „pentru” majorare reprezentanții FDGR, PNL și FD, vot „împotrivă” fiind exprimat de cei de la PSD, USR și AUR.

Citește și Taxa de salubrizare se scumpește cu 22%, deși zeci de mii de sibieni nu plătesc. Consilier local: ”Creștem tot pentru cei corecți, care plătesc!”