Bolojan: Localitățile de lângă municipiile reședință de județ să devină primării de sector. Reacția primarilor din Sibiu: Nu rezolvi nimic. Grupezi localitățile bogate, iar pe cele sărace le lași în sărăcie

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, la B1TV că susține ca primăriile reședință de județ să aibă o mai mare autoritate în zona metropolitană, iar primăriile localităților situate în imediata vecinătate să devină primării de sector, transmite Agerpres.

Primarii sibieni nu sunt foarte de acord cu propunerea. Ei susțin că nu s-ar rezolva nimic, pentru că aceste localități au resurse financiare, problema se află la cele mai depărtate, care rămân și fără locuitori.

”Pe lângă migrația externă pe care am avut-o, am avut o migrație internă, din ruralul îndepărtat, în urban sau în metropolitan.

Problema pe care o avem astăzi este că între reședința de județ și zona metropolitană nu există o planificare a dezvoltării, pentru că actuala legislație care ține de zone metropolitane nu dă o autoritate unei singure primării de reședință. Acolo unde primarii au avut o relație bună, unde au fost rezonabili, unde s-au înțeles, au putut face proiecte în comun.

Cu cât o zonă este mai divizată, cu cât problemele sunt mai împărțite, cu atâta șansa să faci proiecte combinate scade”, a declarat Bolojan, citat de Agerpres.

El a propus, în această idee, ca primăriile care au o graniță administrativă cu o reședință de județ să devină primării de sector. Astfel, planurile mari de dezvoltare ar urma să fie elaborate de primăria de reședință.

„Ne place, nu ne place, foarte multe din aceste zone sunt zone dormitor pentru reședința de județ. Oamenii locuiesc în zonele metropolitane, dar navetează spre reședință. Or o zonă de primării de sector extinsă, așa cum avem în toată lumea – în zona unor orașe mari sunt sisteme de zone metropolitane, dar organizate și planificate – ar însemna că primăria din reședință se ocupă de transportul în comun, de circulație, de sistemele mari, de urbanismul mare, iar primăria din comuna respectivă rămâne cu străzile secundare, rămâne cu politicile de deservire”, a spus prim-ministrul.

”Comunele fără bani rămân tot de capul lor, fără bani”

Bucur Bogdan, primarul din Rășinari explică faptul că decizia nu ajută de fapt localitățile mai sărace din județ, vorbind despre cazul Sibiului.

”Am văzut și eu declarația și am analizat puțin situația noastră. Din punctul meu de vedere, tu, dacă grupezi toate localitățile din jurul Sibiului, practic acestea sunt cele mai dezvoltate. O duc bine, au ce le trebuie, nu au probleme cu bugetul. Nu rezolvi practic nimic în acest context economic. Cele fără bani rămân tot de capul lor, fără bani. Ai aici, în jurul municipiului, cele care sunt descurcă, sunt OK, stabile, probleme există la cele mai îndepărtate, unde nu ai oameni. Așa văd eu situația. Părerea mea este că pentru celelalte ar trebui găsite soluții, să fie comasate, să fie economisite costuri.

De exemplu, am văzut că în Olanda, în jurul localităților mari, s-au luat decizii de acest tip, dar acolo nu au problemele noastre. Acolo au luat această decizie din alte considerente, nu economice. Poate fi o idee, nu știu, dar eu nu o văd funcțională, așa cum a fost prezentată”, a explicat Bucur Bogdan.

Valentin Ristea, primarul din Șura Mică, spune din start că el nu crede în decizii luate fără o analiză serioasă.

”Nu am văzut în amănunt propunerea. Sunt idei puse foarte repede pe tapet, nu poți lua o decizie așa. Se poate analiza, verifica, se poate ajunge la lucrurui bune, sunt convins de asta.

Ca punct de vedere personal, fără a avea mai multe date decât ceea ce spuneți, nu ar fi rău, dar totul depinde lucrurile bune care vin din asta. Dar ca să scapi doar de niște angajați, eu nu sunt de acord, nu cred că în asta stă problema administrației locale.

Dar cu o discuție amplă și corectă, da se poate se discuta. Noi am vrut zonă metropolitană, am făcut demersuri în acest sens, vrem să facem lucururi bune, să ne unim, să simplificăm anumite lucruri, să facem proiecte împreună. Dar pe repede înainte nu văd o soluție, trebuie analizat”, spune primarul pentru Turnul Sfatului.

Marius Grecu, primarul comunei Șelimbăr, cea mai bogată comună din județ, spune și el că o decizie de acest gen trebuie în primul rând să fie în acord cu comunitatea locală.

”O reorganizare administrativă este, fără îndoială, un subiect care apare periodic în dezbaterea publică și nu putem ignora faptul că statul trebuie să caute permanent soluții pentru a funcționa mai eficient. La nivel național, este firesc să existe discuții despre cum pot fi organizate mai bine structurile administrative, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente și resursele să fie folosite mai bine.

Totuși, din perspectiva mea, cred că primul lucru care trebuie luat în considerare este vocea comunității locale. Orice formă de reorganizare administrativă trebuie să fie, înainte de toate, asumată de cetățenii unității administrativ-teritoriale în cauză. Este esențial să vedem ce își doresc oamenii și dacă o astfel de schimbare răspunde nevoilor reale ale comunității.

În același timp, trebuie analizate foarte clar beneficiile concrete pentru localități: dacă o reorganizare aduce servicii mai bune, investiții mai mari sau o administrație mai eficientă pentru cetățeni. Fără aceste avantaje clare la nivel local, o astfel de schimbare ar fi greu de susținut.

Din ceea ce știm în acest moment, este vorba doar despre o idee lansată la nivelul Guvernului. În momentul în care această discuție se va concretiza într-un proiect clar, vom putea avea o poziție mai bine fundamentată și vom putea analiza, împreună cu comunitatea, ce ar însemna concret pentru localitatea noastră”, a transmis pentru Turnul Sfatului, primarul Șelimbărului.

Bolojan: ”Dacă mâine am comasa comunele, nu știu, sub 1.500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic”

Premierul Ilie Bolojan a spus, de asemenea, că în cazul în care autoritățile locale din cele 3.300 de unități administrativ-teritoriale nu își vor eficientiza activitatea, în timp se va ajunge la comasarea unor localități.

”Dacă mâine am comasa comunele, nu știu, sub 1.500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic. Dar nu trebuie să facem comasări fără o analiză care ține cont de distanțe – uneori, sunt comune care nu au un număr mare de locuitori, dar au o distanță destul de mare, sunt împrăștiate – de condițiile reale”, a evidențiat premierul.

El a menționat că ar fi de acord cu astfel de comasări în cazul în care va exista o majoritate politică favorabilă.

”Din punctul meu de vedere, dacă se va crea o masă critică pe tema asta, nu văd de ce… Cel puțin eu, personal, sunt de acord cu acest lucru”, a mai spus șeful Guvernului.  

Sursa foto: Adaptare după o hartă postată pe site-ul sibiu.ro