Mihai Rădulescu, sibianul care a pus România pe harta comunităților de energie: Nu există niciun impediment tehnic pentru dezvoltarea unor comunități energetice în Sibiu, Șelimbăr sau în cartierele de blocuri

Mihai Rădulescu, 37 de ani, sibian, antreprenor și absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), este fondatorul și CEO-ul Inowattio, compania care a dezvoltat platforma din spatele Comunității Energetice Micăsasa – prima comunitate de energie din România înregistrată oficial la ANRE.

Într-un interviu acordat Turnul Sfatului, Mihai Rădulescu explică în detaliu cum funcționează o comunitate de energie, de ce a fost aleasă Micăsasa drept proiect-pilot, ce reacții au avut alte primării și ce este nevoie pentru ca modelul să se extindă în alte localități din țară.

Pentru cineva care aude azi pentru prima dată termenul, cum explicați, pe scurt, ce este o comunitate de energie și prin ce se deosebește de a avea, pur și simplu, panouri solare pe casă?

O comunitate de energie este o asociere între cetățeni, prosumatori, firme mici sau autorități locale, care decid să producă, să consume, să stocheze și să valorifice energia împreună. Diferența față de simpla instalare a unor panouri este dimensiunea colectivă. Când ai panouri pe casă, îți optimizezi doar producția și consumul propriu. Într-o comunitate, surplusul unui membru poate fi alocat altui membru care consumă energie în acel moment, pe baza unor reguli și a unui preț stabilite de comunitate. Energia circulă în continuare prin rețeaua publică. Nu construim cabluri între case, ci folosim contoare inteligente și date validate pentru a calcula transparent cât a produs, consumat sau primit fiecare membru.

Ce înseamnă, concret, „a produce, a consuma, a stoca și a vinde în comun” energie? Cum arată acest lucru la Micăsasa? De ce nu vedem comunități în Sibiu sau Șelimbăr?

În practică, un membru produce energie prin panourile sale, altul o consumă, iar bateriile pot păstra surplusul pentru orele în care producția scade. Platforma centralizează datele și stabilește cât a produs, consumat, stocat sau livrat fiecare membru. Energia care nu este folosită în interiorul comunității poate fi valorificată ulterior pe piață. De ce nu avem încă un asemenea proiect în municipiul Sibiu? Inowattio a transmis Primăriei Sibiu o propunere oficială în martie 2025 și ne-am oferit inclusiv să implementăm gratuit platforma pentru proiectul-pilot. Am revenit de mai multe ori, iar răspunsul de fond a venit după aproximativ un an și jumătate.

Spus diplomatic, ritmul administrativ a fost prea lent pentru dinamica unui proiect-pilot. La Micăsasa am găsit deschidere, interlocutori care au răspuns și disponibilitatea de a trece de la discuții la implementare. Astfel de proiecte se realizează acolo unde există nu doar potențial tehnic, ci și capacitatea locală de a lua decizii și de a susține concret inițiativa.

Nu există, însă, niciun impediment tehnic pentru dezvoltarea unor comunități energetice în Sibiu, Șelimbăr sau în cartierele de blocuri. Este nevoie de inițiativă, de organizare și, mai ales, de parteneri care pot lua decizii într-un termen rezonabil.

De ce Micăsasa a fost aleasă ca proiect-pilot și ce a făcut posibilă înregistrarea la ANRE ca prima comunitate de acest tip din România?

Micăsasa are un număr important de prosumatori, inclusiv gospodării care dețin baterii, dar și consumatori și mici afaceri cu profiluri diferite. Este un mediu foarte bun pentru a testa dacă energia produsă într-o gospodărie poate fi folosită eficient de un vecin sau de o afacere locală. Am găsit și sprijinul necesar pentru organizarea comunității. A fost constituită cooperativa, au fost definite regulile de guvernanță și au fost pregătite documentele necesare înregistrării.

Apariția procedurii ANRE privind Registrul național al comunităților de energie a făcut posibil ultimul pas juridic. Astfel, Cooperativa Energetică Micăsasa a devenit prima Comunitate de Energie a Cetățenilor înregistrată oficial în România.

Ce trebuie să facă un locuitor care vrea să se alăture? Există condiții minime?

Primul pas este simplu: persoana transmite o cerere de aderare la Cooperativa Energetică Micăsasa. După acceptare, trebuie solicitată operatorului de distribuție instalarea unui contor inteligent, necesar pentru măsurarea energiei pe intervale și pentru calculul partajării. În condițiile prevăzute de lege, montarea contorului inteligent pentru participarea la comunitate poate fi solicitată cu prioritate.

Ulterior, comunitatea înregistrează locul de consum sau de producție al persoanei ca participant, iar aceasta devine membru activ. Nu este obligatoriu să ai panouri, baterie sau un anumit nivel de consum. Poți intra și ca simplu consumator și poți beneficia de energia produsă de ceilalți membri. Tocmai aceasta este una dintre ideile importante ale comunității: accesul la energie regenerabilă nu trebuie condiționat de posibilitatea fiecărei familii de a investi individual în panouri.

Cât costă aderarea și integrarea tehnică a unei gospodării? Cine suportă costurile?

În modelul actual, membrul suportă costul echipamentelor necesare pentru integrarea propriului loc de consum sau de producție. Nu putem anunța o sumă unică, deoarece aceasta depinde de configurația existentă: tipul instalației fotovoltaice, invertor, baterie, conectivitate și eventualele echipamente suplimentare de comunicație sau control.

Trebuie diferențiate costul de aderare la cooperativă, costul echipamentelor instalate la membru și costul serviciilor digitale. Fiecare gospodărie trebuie evaluată, iar costurile trebuie prezentate transparent înainte de integrare. Nu vrem să comunicăm un preț standard care apoi să nu corespundă situației reale din teren.

Cât durează, de la decizia unei familii de a adera, până când este integrată și vede beneficiile?

În acest moment, nu putem oferi un termen ferm. Partea tehnică poate fi realizată relativ repede după instalarea contorului inteligent, conectarea echipamentelor și obținerea accesului la date. Durata completă depinde, însă, de operatorul de distribuție și de procedura finală privind schimbul de date, alocarea energiei și decontarea lunară.

Cadrul pentru formarea și înregistrarea comunităților există deja. Pentru funcționarea efectivă, mai este necesară clarificarea mecanismului operațional dintre comunitate, distribuitor și furnizorii membrilor. Până atunci, orice termen exact ar fi mai degrabă o promisiune decât o estimare responsabilă.

Ce beneficii financiare concrete are un membru?

După operaționalizarea mecanismului, un consumator va putea cumpăra energia produsă local la prețul stabilit prin regulile comunității și votat de membri. Un prosumator va putea primi lunar contravaloarea energiei sale, care a fost alocată și consumată de ceilalți membri. Avantajul potențial este un preț mai bun și mai predictibil pentru ambele părți, deoarece comunitatea stabilește transparent modul în care valoarea este împărțită.

Se discută inclusiv despre posibilitatea reducerii anumitor tarife de distribuție pentru energia produsă și consumată local. Această posibilitate nu trebuie prezentată, însă, în acest moment, ca un beneficiu garantat. Nici reducerea facturii nu poate fi promisă înainte de operaționalizarea mecanismului și de existența unor date reale de funcționare.

Ce se întâmplă cu energia produsă în plus?

Prioritatea este consumul local. Energia este alocată membrilor care consumă în același interval în care alți membri produc un surplus. Dacă există baterii disponibile, o parte din surplus poate fi stocată și folosită mai târziu. Ceea ce rămâne după acoperirea consumului local și încărcarea bateriilor poate fi vândut în afara comunității, prin mecanismele pieței și prin intermediul unui participant licențiat.

Până la operaționalizarea completă a comunității, energia fiecărui prosumator continuă să fie tratată conform contractelor sale actuale. Comunitatea nu poate modifica, doar printr-o decizie internă, procesele oficiale de măsurare, facturare și echilibrare din sistemul național.

Ce rol joacă platforma tehnică dezvoltată de Inowattio?

Inowattio reprezintă infrastructura digitală a comunității. Platforma colectează și corelează datele de producție, consum și stocare și construiește balanța energetică a comunității. Sistemul arată cât produce și consumă fiecare membru, ce cantitate este stocată și ce surplus poate fi alocat celorlalți participanți. De asemenea, poate realiza prognoze, poate calcula alocarea internă și poate genera informațiile necesare decontării lunare. Pe termen următor, platforma va putea optimiza încărcarea bateriilor, mutarea unor consumuri în orele cu producție ridicată și agregarea flexibilității pentru participarea la piețele de energie.

Platforma nu înlocuiește contorul oficial și nici datele validate de distribuitor. Ea folosește aceste informații pentru a construi un calcul transparent, verificabil și ușor de urmărit de fiecare membru.

Ce se întâmplă cu un membru în zilele fără soare sau vânt?

Comunitatea nu separă membrii de sistemul energetic național. Atunci când producția locală și energia stocată nu acoperă consumul, diferența este furnizată prin rețeaua națională, conform contractului fiecărui membru cu furnizorul său. Bateriile și optimizarea consumului pot reduce dependența de rețea și pot muta o parte din energia produsă de la orele cu surplus la cele cu deficit. Totuși, ele nu elimină complet nevoia de energie din sistemul național.

Comunitatea energetică este o completare a rețelei și a sistemului național, nu o înlocuire a acestora.

Ce este nevoie pentru a susține o creștere de zece ori a numărului de membri?

În primul rând, avem nevoie de contoare inteligente, comunicații stabile și acces automat la date validate de operatorul de distribuție.

Apoi este necesară o platformă scalabilă, securitate informatică, reguli clare de alocare și procese automatizate pentru intrarea și ieșirea membrilor, calcul, facturare, plăți și corectarea eventualelor diferențe. La nivel local trebuie verificată și capacitatea rețelei, mai ales dacă numărul prosumatorilor și al bateriilor crește rapid.

Provocarea nu este doar să conectăm de zece ori mai multe echipamente. Trebuie să putem gestiona corect de zece ori mai multe date, contracte, facturi și tranzacții, fără ca procesul să devină imposibil de administrat manual.

Ce reacție ați avut de la operatorul de energie electrică?

Un semnal foarte bun a venit din partea operatorului de distribuție. Imediat după înscrierea comunității energetice Micăsasa în registrul ANRE, reprezentanții DEER – Sucursala Sibiu ne-au contactat proactiv pentru a verifica cu prioritate contoarele membrilor implicați și pentru a identifica ce trebuie făcut din punct de vedere tehnic, astfel încât infrastructura de măsurare să fie pregătită.

Vrem să mulțumim în mod special domnului Bogdan Iacob, directorul Sucursalei Sibiu, pentru deschiderea și implicarea imediată, precum și întregii echipe DEER Sibiu pentru disponibilitatea de a colabora în dezvoltarea acestei comunități. Este un exemplu foarte bun despre cum autoritățile, operatorul de distribuție și comunitatea locală pot lucra împreună pentru ca aceste proiecte să treacă de la legislație la ceva care funcționează efectiv în teren.

Modelul de la Micăsasa poate fi replicat direct în alte comune sau cartiere?

Arhitectura de bază poate fi replicată: forma de organizare, regulile de aderare, măsurarea, platforma digitală, alocarea energiei și decontarea. Implementarea concretă trebuie, însă, adaptată. Un cartier de blocuri are un profil diferit față de o comună cu mulți prosumatori. O zonă cu magazine, ateliere sau activități industriale are alte curbe de consum și alte oportunități de folosire a energiei în timpul zilei.

Pentru fiecare comunitate trebuie analizate rețeaua, producția existentă, consumul local, capacitățile de stocare, actorii implicați și obiectivele membrilor. Modelul poate fi replicat, dar configurația trebuie adaptată realității locale.

Există deja discuții cu alte primării din zona Sibiului?

Da, există localități interesate, în mod concret, să analizeze acest model. Preferăm să anunțăm numele lor după ce discuțiile sunt suficient de avansate și există o decizie asumată la nivel local.

În paralel, am primit interes și solicitări din alte zone ale țării, inclusiv Brașov, Alba Iulia, București, Constanța și Suceava. Acest lucru arată că nevoia există și că modelul nu este limitat la Micăsasa sau la județul Sibiu. Primul lucru pe care îl explicăm fiecărei administrații este că o comunitate energetică nu înseamnă doar instalarea unor panouri printr-un program de finanțare. Este nevoie de organizare, membri activi, reguli de guvernanță, infrastructură digitală și un model operațional care să funcționeze pe termen lung.

Cum diferă acest model de instalarea individuală de panouri?

Panourile individuale cresc producția de energie regenerabilă, dar fiecare prosumator își optimizează separat instalația. Comunitatea încearcă să coreleze producția unuia cu consumul altuia. Astfel, mai multă energie poate fi folosită local, inclusiv de persoane care nu au un acoperiș potrivit, nu își permit să cumpere panouri sau locuiesc cu chirie.

Comunitatea poate adăuga stocare, prognoză și consum flexibil. Valoarea nu vine doar din instalarea mai multor panouri, ci din folosirea mai inteligentă, mai eficientă și mai echitabilă a energiei produse de acestea.

Totul sună bine. Prea bine. Care este cel mai mare obstacol în calea extinderii comunităților de energie?

Astăzi, principalul obstacol este operațional și de reglementare. Știm cum se constituie și se înregistrează o comunitate și avem reguli privind participarea acesteia la anumite piețe. Ultimul pas este mecanismul efectiv de partajare și decontare.

Trebuie stabilit, fără ambiguități, cine calculează lunar energia partajată, cine transmite datele validate, cum apar cantitățile în facturi și cine preia responsabilitatea pentru dezechilibre: furnizorul, comunitatea sau mandatarul acesteia. Tehnologia poate realiza calculele și poate asigura transparența. Dar, fără reguli comune și obligatorii pentru distribuitor, furnizori și comunitate, tehnologia singură nu poate face modelul operațional.

Unde vedeți proiectul peste trei-cinci ani?

Obiectivul nu este ca Micăsasa să rămână o excepție sau doar un proiect demonstrativ. Vrem ca aici să validăm un model tehnic, economic și contractual, care să poată fi preluat de alte comune, orașe sau cartiere.

Peste trei-cinci ani, comunitățile ar trebui să poată integra gospodării, firme, autorități locale, baterii și consum flexibil. Unele dintre ele vor putea participa inclusiv la piețele de echilibrare și flexibilitate, obținând venituri suplimentare pentru membrii lor. Dacă reglementarea finală este aplicabilă, iar procesele sunt digitalizate, Micăsasa poate deveni punctul de plecare pentru un model utilizat la nivel național.