ANALIZĂ Un sfert din populația Sibiului e născută în alt județ. Șelimbăr și Cisnădie conduc în topul localităților cu cei mai puțini ”localnici”. Mărginimea are cele mai ”ermetice” localități

24,83%, practic un sfert din populația actuală a județului s-a născut în alt județ, conform datelor Institutului Național de Statistică, rămase definitive după ultimul recensământ al populației.

Sibiul este peste media națională de 20%, depășind procentual chiar și județe cu reputație puternică, precum Clujul.

La polul opus, județele din nord-estul țării, precum Botoșani și Suceava, rămân zone cu o populație preponderent autohtonă, nereușind să atragă fluxuri semnificative de migranți interni, ci funcționând mai degrabă ca bazine de emigrare.

Datele dezvăluie o fractură între zona metropolitană din jurul Sibiului și a Mediașului și satele tradiționale din Mărginime. Surpriza majoră o constituie faptul că Municipiul Sibiu nu mai este, procentual, cea mai mare concentrare de „venetici” din județ. Localitățile limitrofe, Cisnădie și Șelimbăr, au preluat acest rol, devenind adevăratele motoare demografice ale zonei.

Citește și:

Cele mai bogate municipii din țară: Sibiul e pe locul 4 într-un clasament în actualizare. Oradea stă cel mai bine la raportul buget pe cap de locuitor – peste 20 de mii de lei

Extremele Sibiului

Șelimbăr și Jina sunt extremele Sibiului în privința locului nașterii locuitorilor. Dacă în Șelimbăr în procent de 33,14% dintre locuitori s-au născut aici, în Jina, procentul urcă până la 93,93%.

Lângă Șelimbăr se află Cisnădie (35,56%), iar aceste cifre confirmă transformarea celor două localități în „orașe-dormitor” sau extensii rezidențiale ale Sibiului.

Oamenii care vin din Vâlcea, Alba sau alte colțuri ale țării pentru a lucra în Sibiu aleg să se stabilească în aceste localități satelit, atrași de piața imobiliară dinamică, cum este cazul Cartierului Arhitecților. Practic, fenomenul Ilfov se replică la scară locală în jurul Sibiului.

În contrast puternic cu dinamismul zonei metropolitane stau comunitățile tradiționale, în special cele din zona montană și Mărginimea Sibiului. Aici, datele ne arată o realitate complet diferită, a unor comunități închise, conservatoare, unde străinii pătrund cu greu.

Localități precum Râu Sadului, Jina sau Poiana Sibiului prezintă cifre infime în ceea ce privește populația venită din alte județe. La Râu Sadului, doar 1,56% dintre locuitori sunt născuți în afara județului Sibiu, iar la Jina procentul este de doar 2,12%.

Aceste statistici indică sate unde structura socială este extrem de stabilă, formată aproape exclusiv din familii vechi, autohtone. Chiar dacă locuitorii acestor zone sunt cunoscuți pentru mobilitatea lor economică, fiind oieri înstăriți care călătoresc mult, ei nu atrag noi locuitori din exterior care să se stabilească permanent în comunitate. Diferența față de Cisnădie, unde 4 din 10 locuitori sunt veniți din altă parte, este uriașă și subliniază existența a două lumi paralele în același județ.

”Sunt oameni care au căutat o zonă de liniște și de seriozitate”

În Poiana Sibiului, 3,54% din populație e născută în altă localitate. O comună ermetică, așa cum sunt cele mai multe din Mărginimea Sibiului. Primarul de aici, Adrian Paul Iovi, susține că sunt în comună persoane străine care s-au stabilit, însă sunt și mulți care și-au schimbat domiciliul.

”În Poiana sunt destul de mulți care s-au mutat cu actele. Motivul pentru care nu avem la fel de mulți cetățeni cu carte de identitate emisă aici ține de fermele oierilor care s-au stabilit în alte parte. Mulți s-au dus în alte zone pentru creșterea animalelor și și-au făcut carte de identitate în acele zone. Pe noi ne afectează ca instituție plecarea lor, pentru că nu mai sunt plătitori de impozite și taxe auto aici, la noi. În schimb, nu ne plângem de o scădere a numărului de locuitori propriu-zis, pentru că aceștia care au plecat, chiar dacă și-au făcut carte de identitate în altă parte,  se întorc și se țin ca fiind poienari.

Pe de altă parte, avem persoane din București, din Ialomița, care s-au stabilit aici, la noi în Poiana. Sunt de regulă cetățeni în vârstă care s-au mutat aici, sunt oameni care au căutat o zonă de liniște și de seriozitate”, spune primarul din Poiana Sibiului.

Citește și:

Sibiul a depășit Clujul la speranța de viață. Vâlcea e locul din țară unde se trăiește cel mai mult

”Faptul că două treimi dintre locuitori au lăsat în urmă locurile natale și au ales să-și construiască viitorul aici, ne onorează și ne obligă”

Șelimbărul e localitatea din județ unde procentul sunt cei mai mulți locuitori care s-au născut în alte zone.

Aici, din 17.492 de locuitori, doar 5.797 de locuitori s-au născut aici. Nu intră în această situație cazurile când, propriu zis, nașterea s-a desfășurat în municipiul Sibiu. Datele se referă la domiciliu, nu la locul nașterii. 5.798 s-au născut în altă localitate din județ, iar ulterior s-au mutat în Șelimbăr, iar alți 6.558 au venit și s-au stabilit în Șelimbăr venind din alt județ. Dintre aceștia, 4800 au venit din localități din mediul urban, iar 1.700 au venit din mediul rural.

Alte 382 de persoane s-au născut în altă țară și s-au stabilit în Șelimbăr. Ei reprezintă 2,18% din populația totală a comunei.

”Se spune că acasă nu este doar locul unde te-ai născut, ci locul unde ai ales să trăiești. Faptul că unul din trei locuitori ai comunei noastre nu s-a născut aici, pentru unii, e doar un procent statistic. Pentru mine, ca primar, este cea mai frumoasă declarație de încredere pe care o comunitate o poate primi.

Faptul că două treimi dintre locuitori au lăsat în urmă locurile natale, fie că vin din alte județe, din marile orașe aglomerate sau din alte colțuri ale țării, și au ales să-și construiască viitorul aici, ne onorează și ne obligă.

Și-au adus aici familiile, visurile, economiile de o viață și speranța unui trai mai liniștit și mai bun. Au ales să numească acest loc „acasă”. Diversitatea ne face mai puternici. Ei sunt cetățeni cu drepturi depline, sunt motorul care ne ajută să creștem. Știu că infrastructura este supusă unei presiuni mari din cauza acestei dezvoltări rapide, dar muncim zi de zi pentru a prinde din urmă ritmul în care comunitatea noastră crește.

Prioritatea mea este să transformăm acest mozaic de oameni veniți din toate părțile într-o comunitate unită. Să nu fim doar niște oameni care locuiesc pe aceleași străzi, ci vecini care se salută, se ajută și construiesc împreună”, transmite primarul de aici, Marius Grecu.

Cârța și Cârțișoara, locurile preferate de străini

În medie, în România 2% din populație e reprezentată de persoane născute în alte țări, conform datelor recensământului. Procentul în județul Sibiu este de 1,86%, sub media națională. Cârța este de departe localitatea din județ unde, procentual, găsim cel mai mare număr de străini. 8,15% din populație e născută în altă țară. Următoarea localitate după acest procent este Râu Sadului – 4,47%. Urmează apoi Bazna (4,47%), Mihăileni (4,35%), Bruiu (4%), Ludoș (3,93%) și Cârțișoara (3,88%).

La polul opus, sunt4 localități unde procentul e sub 1%: Vurpăr, Brădeni, Hoghilag și Poplaca. Procentul celor născuți în străinătate din județul Sibiu este de 1,69%.

Magneții României: Ilfovul și marile centre urbane

Analiza la nivel național confirmă o tendință clară de migrație către polii de dezvoltare economică.

Județul Ilfov este campionul absolut al acestui fenomen, fiind un caz unic în demografia românească. Cu peste 55% din populație născută în alt județ decât cel de reședință, Ilfovul nu mai este doar o zonă agricolă limitrofă Capitalei, ci a devenit destinația finală pentru o mare parte din migrația internă a României.

Mai mult de jumătate dintre locuitorii săi sunt „venetici”, oameni care s-au mutat aici fie din București, căutând liniște și spațiu, fie direct din provincie, atrași de mirajul oportunităților din jurul metropolei.

Acest model se replică, la o scară diferită, în marile centre regionale. Municipiul București, cu peste 40% din populație născută în afara sa, rămâne principalul aspirator de resurse umane al țării. Urmează județul Timiș, unde aproape 37% dintre locuitori provin din alte județe, și Brașovul, cu peste 32%, confirmând statutul lor de motoare economice care atrag forță de muncă din toată țara.

Județul Sibiu se plasează onorabil în acest clasament al atractivității, ocupând o poziție între primele 10 județe la nivel național. Aproape un sfert din populația totală a județului (24,83%) este născută în alt județ, ceea ce îl plasează peste media națională de aproximativ 20%.

Această cifră demonstrează dezvoltarea economică a zonei, care reușește să atragă constant noi locuitori, depășind procentual chiar și județe cu reputație puternică, precum Clujul sau Prahova. La polul opus, județele din nord-estul țării, precum Botoșani și Suceava, rămân zone cu o populație preponderent autohtonă, nereușind să atragă fluxuri semnificative de migranți interni, ci funcționând mai degrabă ca bazine de emigrare.

Interesant este și aspectul de gen al acestei migrații. Datele sugerează o mobilitate ușor mai ridicată în rândul femeilor. Atât în Ilfov, cât și în Sibiu sau Timiș, procentul femeilor venite din alte județe este superior celui al bărbaților. Acest lucru poate fi explicat fie prin migrația matrimonială, fie prin structura pieței muncii din zonele urbane, care oferă numeroase oportunități în sectorul serviciilor, domeniu ce atrage preponderent forță de muncă feminină.