Brașov și Sibiu, în topul orașelor din România unde se mănâncă bine. Plusurile Sibiului: ”Calitatea și gustul mâncării, ospitalitatea…”

Brașovul și Sibiul se află în fruntea clasamentului național în ceea ce privește experiențele culinare, depășind orașe mult mai mari precum București sau Cluj-Napoca, arată datele recente din CITY INDEX 2025.

Studiul confirmă o tendință: gastronomia a devenit un motor important pentru turism și identitatea urbană, iar Transilvania este lider incontestabil în acest domeniu.

Conform analizei, care ia în calcul numărul de restaurante, ratingul mediu și recenziile de pe Google Maps și TripAdvisor, 8 din primele 10 orașe din top sunt situate în Transilvania. Acest fenomen este explicat prin mixul cultural săsesc și maghiar, diversitatea etnică și o tradiție a ospitalității mult mai bine ancorată decât în restul țării.

”Pentru turiști, mâncarea este adesea prima experiență cu un loc. Pentru locuitori, ea e parte din identitatea cotidiană a orașului”, se precizează într-un comunicat de presă.

Citește și:

Comparație Sibiu – Brașov. Suntem bătuți la economie și turism, dar suntem peste la educație și siguranță

Citește și:

Restaurantul Pasaj rămâne închis temporar. Motive: de la „perioada drastică în care e gol orașul”, la birocrația schimbării destinației spațiului

De ce Sibiu? Densitate și identitate culinară

În mărime absolută, Sibiul are mai puține restaurante și mai puține review-uri decât Brașovul, dar compensează prin densitate și specific local, se precizează în analiză.

Dacă ne uităm la numărul de restaurante raportat la suprafața orașului, în Sibiu densitatea este cu 25% mai mare decât în Brașov. Aceasta înseamnă că în Sibiu ai o probabilitate mai mare să găsești un loc bun la fiecare colț de stradă, cel puțin în zona centrală.

”Aici pare că oferta gastronomică este mai concentrată și mai integrată în experiența orașului.

O analiză detaliată a Sibiului, din review-urile online, arată ca punctele forte – calitatea și gustul mâncării, remarcate constant, ospitalitatea personalului și atmosfera locațiilor tradiționale sunt atuuri importante, iar preparatele tradiționale sunt menționate repetat ca excepționale”, se precizează în document.

Pentru a crește în continuare pe zona culinară, Sibiul mai are totuși nevoie să se asigure că oferă consecvență în standardele de servire și să accentueze mai mult specificul local — bucătăria transilvăneană, ingredientele locale, preparatele cu inspirație săsească.

”Adică fix să capitalizeze gastronomia transilvăneană ca element de identitate locală”, spun cei de la City Index.

Citește și:
Republicii din Brașov vs. Bălcescu din Sibiu. Plusuri și minusuri

Brașov: volum și vizibilitate online

Pe de altă parte, Brașovul domină prin volum și vizibilitate digitală. Are de aproape două ori mai multe recenzii pe Google Maps și TripAdvisor față de Sibiu — aproape 450.000 în total. Clienții lui par mai vocali, activi digital și creează un „buzz” online care funcționează ca magnet: oamenii tind sa mearga unde se vorbește mult despre mâncare, iar fiecare recenzie atrage alți vizitatori.

Pe TripAdvisor — platforma preferată a turiștilor internaționali — Brașovul are un rating mediu ponderat de 4.44 față de 4.15 în Sibiu. Asta sugerează că experiența culinară din Brașov este mai „world-ready” sau mai bine poziționată pentru publicul internațional.

Citește și:
Topul celor mai profitabile restaurante din Sibiu. Grupul „Super Mama” e pe locul 5 la nivel național, în funcție de profit

Turiști mulți, dar probleme în Horeca Sibiu: ”Foarte, foarte prost”.

Sibiul, cu 607.472 de turiști înregistrați în 2025, în statisticile Institutului Național de Statistică (INS) a avut cel mai bun an din istorie.

Județul nostru s-a clasat pe locul 5, în 2025, într-un clasament național dominat în continuare de București, Brașov și Constanța.

Bucureștiul a trecut de 2 milioane de turiști în 2025, iar asta s-a mai petrecut în istorie doar între 2017 și 2019, înaintea crizei COVID.

Constanța s-a apropiat de 2 milioane de turiști, au fost în acest an 1,80 milioane de persoane, cu aproape 500 de mii mai mulți decât în Brașov (1,38 de milioane).

Deasupra Sibiului, din punct de vedere turistic, a mai fost în 2025 doar Clujul (607 mii de turiști), iar județul nostru e urmat de Bihor (555 mii), Prahova (549 mii) și Mureș (535 de mii).

La coada clasamentului se află Teleorman (3.032 de turiști), Călărași (21 de mii), Sălaj (37 de mii) și Vaslui (40 de mii de turiști în 2025).

După numărul turiștilor străini, Sibiul este depășit doar de București (1,11 milioane) și Brașov (201 mii). Sibiul a fost vizitat în 2025, conform datelor INS de 166 de mii de turiști străini.

Suntem urmați aici de Cluj (152 de mii), Timiș (107 mii) și Ilfov (94 de mii).

Cei mai puțini turiști străini au ajuns în Teleorman (156 de persoane), Vaslui (1.396) și Olt (1.598).

După procentul turiștilor străini din totalul vizitatorilor, Sibiul pierde o poziție, fiind depășit de Timiș. În cazul Sibiului, turiștii străini au reprezentat anul trecut 27,3% din total. În București procentul a fost de 54,29%, capitala fiind urmată de Ilfov (43,11%) și Timiș (30,36%).

Cele mai mic procente de turiști străini din total sunt în Vâlcea (1,97%), județul vecin fiind urmat de Constanța (3.10%), Olt (3,26%) și Gorj (3,35%).

”Toți cu care eu am vorbit, pe primul trimestru, au înregistrat pierderi. Se vedea și în oraș, era pustiu”

În realitate, însă, aceste cifre nu se văd, spun trei dintre sibienii care au afaceri în domeniul HORECA în municipiul Sibiu și cu care Turnul Sfatului a vorbit pe parcursul anului trecut, pe marginea acestui subiect.

”Anul acesta a mers foarte, foarte prost”, începe un sibian care deține un boutique-hotel în centrul Sibiului.

”Încasările și-au mai revenit în luna aprilie. Financiar suntem acum cu puțin peste 10%, mai jos, luna aprilie 2025, față de aprilie 2024. Ca și grad de ocupare, suntem similar, ceea ce înseamnă că am vândut mai ieftin„, explică omul de afaceri.

El spune că atmosfera ”rarefiată„ s-a putut vedea și în oraș, la începutul anului, și nu înțelege de unde sunt aceste cifre atât de optimiste.

”Toți cu care eu am vorbit, pe primul trimestru, au înregistrat pierderi. Se vedea și în oraș, era pustiu”, spune omul.

Un al sibian are un restaurant și mai multe spații de cazare în oraș.

”Ca număr de bonuri emise, avem mai puține față de anul trecut, semn ca oamenii sunt mai precauți. Prin creșterea prețurilor sunt încasările ușor mai mari, dar în general comparabile cu anul trecut. Vorbesc strict pe restaurante. Pe partea de cazare este mai slab, iar la cazare prețurile nu au crescut în același ritm ca la restaurante. Se simte o precauție, aș spune”, spune sibianul.

O a treia persoană chestionată de noi, găsește o posibilă explicație: ”Este posibil ca datele statistice din acest an să fie mai exacte, față de anii precedenți. Mă gândesc că sunt mai multe persoane care operează în sistemul Airbnb care și-au declarat cifrele, spre deosebire de anii precedenți. Ce spun eu este că s-a mărit spațiul de declarare, nu neapărat numărul de turiști. Altfel e vizibil că în oraș vedem mai puțini turiști decât în anii precedenți”, spune el.

Citește și:

2025, cel mai bun an din istoria turismului sibian. E pentru prima dată când se trece de 600 de mii de vizitatori. Vine sau nu criza în HoReCa?