Oierii sibieni, la protestul din fața Guvernului: „Noi suntem oameni pașnici, dar toate până la un moment dat”. Manifestația a degenerat în violențe și amenzi de 11.000 de lei

Un protest al crescătorilor de ovine, mobilizat pe rețelele sociale, a degenerat marți în Piața Victoriei din București în busculade cu jandarmii, gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Lista de 16 revendicări depusă la Palatul Victoria, prin care oierii cer Guvernului un răspuns în 24 de ore, este semnată de Gheorghe Dănulețiu, fermierul sibian cunoscut drept Ghiță Ciobanul, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC).

Într-un comunicat de presă, premierul Ilie Bolojan a luat act de revendicări și a transmis un răspuns punctual la nouă dintre ele, susținând totodată că la protest nu a participat nicio asociație reprezentativă a sectorului ovin. Totuși, în piață s-a aflat, printre alții, fermierul sibian Vonica Maniu, președintele nou createi Uniuni a Oierilor din România. Acesta apare într-o postare pe Facebook a deputatului PSD Bogdan Trif, care transmite că susține protestul, fiind însoțit de colegul său de partid, consilierul județean Dumitru Beschiu.

Președintele Nicușor Dan a condamnat violențele.

„Am venit aici să salvăm miorița”

Ciobanii s-au adunat marți dimineața, în jurul orei 8.00, în zona Muzeului Antipa din Capitală, mobilizarea fiind făcută prin intermediul rețelelor sociale. Unul dintre inițiatorii acțiunii este Ionică Sterp, cunoscut drept Ciobanul Ionică, relatează Agerpres.

„Noi, azi, am venit aici să salvăm miorița. Trebuie să deschidem exportul de animale vii în Europa, cel puțin”, a declarat acesta la Digi 24, citat de Agerpres. Sterp a mai spus că protestatarii sunt pregătiți să rămână în stradă mai multe zile. „Noi am venit și am zis că stăm trei, patru zile, o săptămână, cât e nevoie. Avem femeie aici la care au murit, de două zile, 900 de oi. Nu erau bolnave, erau sănătoase”, a afirmat el.

Acesta a reclamat și modul în care sunt făcute testările la ovine, susținând că fermierii nu au putut depune contra-probe. „Dacă avem o oaie și o ducem aici în București, să fim lăsați, să ducem și noi în altă parte la laborator, adică să avem o contra-probă”, a transmis Ionică Sterp.

16 revendicări și un termen de 24 de ore

Lista de revendicări este semnată de președintele APC, Gheorghe Dănulețiu, și de vicepreședintele Sterp Ioan, iar oierii cer soluționarea de urgență a cererilor, cel târziu până miercuri, 16 septembrie, la ora 10.00.

Cele 16 puncte includ încetarea imediată a uciderii oilor dispuse pe cale administrativă ca măsură de combatere a bolilor și adoptarea unor soluții alternative, redeschiderea de urgență a exportului de ovine fără restricții în comercializare și scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate.

Oierii mai cer închirierea pajiștilor către crescători „la prețuri corecte, accesibile, prin proceduri transparente”, eliminarea taxelor impuse de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii, trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și implementarea unui „radar zootehnic” pentru transportul de animale.

Pe listă figurează și încetarea sancționării crescătorilor pentru nesterilizarea câinilor de la stână, eliminarea interdicției de pășunat în perioada 6 decembrie – 23 aprilie, modificarea regimului juridic al filei din Carnetul de comercializare, astfel încât falsificarea ei să atragă răspunderea penală, și modificarea legislației privind despăgubirile pentru secetă, astfel încât acestea să fie acordate inclusiv pentru pajiști.

Ultimul punct al documentului cere „dialog real, soluții concrete, decizii asumate și un cadru legislativ eficient pentru salvarea fermelor, deschiderea piețelor, păstrarea și protejarea oieritului românesc ca sector economic strategic”.

„Le ia oile din curte de la oameni, le omoară și nu le mai despăgubește”

Ieri, înainte de a pleca de la Sibiu spre București, Ionică Sterp a transmis un mesaj video pe pagina sa de Facebook, în care a declarat o serie de lucruri care i-ar fi determinat pe oieri să plece în capitală la protest. „Vrem să nu mai omoare animalele la oameni. Le ia oile din curte de la oameni, le omoară și nu le mai despăgubește”, „Ne interesează să redeschidem exportul, dar ținta Europei este să ne lase fără animale, fără zootehnie, fără agricultură în România”, „Fraților, voi nu vedeți ce taxe și ce biruri ne-au pus ăștia în spate? Acuma a ajuns cuțitul la os”, „Nu se poate ca să fie atât de nemernici să ia bani împrumut și să dea la Ucraina”, „Ne mănâncă urșii de vii. Nu se gândește nimeni să îi scoată de sub specie protejată”, „Noi suntem oameni pașnici, dar toate până la un moment dat. Noi n-am venit să vă bateți joc de noi”, „Noi nu zicem că nu vaccinăm oile, mă, dar de ce nu veniți prima dată cu garanții și apoi să aplicați vaccin”, au fost unele dintre afirmațiile făcute.

Busculade, gaze lacrimogene și amenzi de 11.000 de lei

Primele incidente au fost înregistrate în jurul orei 11.30, când participanții la protest au forțat dispozitivul de jandarmi și au blocat traficul rutier pe șoseaua Pavel D. Kiseleff, potrivit Jandarmeriei Capitalei. Ulterior, protestatarii au rupt cordonul și au pătruns pe strada Paris, de lângă sediul Guvernului, aruncând cu diverse obiecte către jandarmi. Forțele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene, iar grupuri de protestatari au blocat străzile adiacente și pasajul Victoria.

Cinci persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma incidentelor, anunța marți după-amiază Jandarmeria Capitalei. Doi bărbați, de 49 și 61 de ani, și o femeie de 53 de ani au acuzat probleme respiratorii după expunerea la gaze lacrimogene și au fost tratați la fața locului de echipajele SMURD. Alți doi bărbați, de 62 și 72 de ani, au acuzat stări de rău fără legătură cu gazele iritant-lacrimogene, iar cel de 72 de ani a fost transportat la spital, el reclamând dureri în piept și amețeli. Ulterior, o femeie de 49 de ani, cu hipotensiune, a fost și ea dusă la spital pentru investigații suplimentare.

Trei bărbați cu vârste între 39 și 57 de ani au fost sancționați contravențional cu amenzi în valoare totală de 11.000 de lei. Aceștia au avut un comportament „necooperant și recalcitrant” și au împiedicat jandarmii să își exercite atribuțiile, susține instituția.

Răspunsul Guvernului: nouă măsuri și un reproș

Premierul Ilie Bolojan a luat act de revendicări și a discutat cu viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, despre soluțiile de răspuns, transmite marți Guvernul României. Executivul precizează că o parte dintre cereri au fost formulate și în cele șase întâlniri anterioare cu reprezentanții sectorului ovin.

Potrivit Guvernului, ANSVSA a transmis Comisiei Europene Planul de Acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, iar exporturile vor putea fi reluate după aprobarea acestuia. MADR a demarat un control tematic privind procedurile de închiriere a pajiștilor de către unitățile administrativ-teritoriale, în urma petițiilor primite de la fermieri, și a inițiat demersurile pentru un sistem informatic de trasabilitate în timp real a transporturilor de animale.

Executivul mai susține că sacrificarea animalelor pentru eliminarea riscului de transmitere a pestei micilor rumegătoare sau a variolei a fost aplicată „în mod excepțional și numai în situațiile în care nu au existat alte soluții alternative viabile”. În privința despăgubirilor pentru pagubele produse de secetă pe pajiști, Guvernul arată că MADR susține revendicarea și a elaborat o propunere, dar că măsura are un impact bugetar semnificativ. Proiectul de lege privind compensarea costurilor suplimentare de furajare, elaborat împreună cu asociațiile crescătorilor de ovine, trebuie adoptat de Parlament, în lipsa unui Guvern cu puteri depline.

Guvernul reproșează însă absența organizațiilor din sector de la manifestație. „Este de remarcat faptul că la protestul de astăzi, din Piața Victoriei, nu a participat nicio asociație reprezentativă a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor”, se arată în comunicat. Executivul adaugă că respectă dreptul la protest pașnic, dar că manifestația „a depășit acest cadru și a degenerat în regretabile acte de violență”.

Nicușor Dan: „Violența nu a fost și nu va fi niciodată o soluție”

Și președintele Nicușor Dan a reacționat pe Facebook. Acesta a condamnat incidentele din Piața Victoriei. „Violențele pe care le vedem astăzi în Piața Victoriei sunt extrem de grave. Condamn cu toată fermitatea astfel de acțiuni și orice încercare de a transforma un protest legitim în lupte de stradă”, a scris acesta.

Șeful statului a criticat și implicarea unor politicieni în escaladarea tensiunilor. „La fel de gravă și condamnabilă este instigarea la violență și încercarea unor politicieni iresponsabili de a amplifica artificial tensiunea socială pentru a deturna un miting legitim pornit din nemulțumiri legitime”, a mai scris el.

Președintele a recunoscut că nemulțumirile din societate sunt reale. „Contextul social, economic și politic dificil este real și a generat în societatea noastră multe frustrări justificate. Cu toate acestea, violența nu a fost și nu va fi niciodată o soluție”, a adăugat Nicușor Dan, făcând un apel la dialog.

Deputatul Trif, consilierul Beschiu, fermierul Maniu – la protest

Printre cei prezenți marți în Piața Victoriei s-a aflat și deputatul PSD de Sibiu Bogdan Trif, care a anunțat pe Facebook că a discutat cu ciobanii. În imaginile publicate de acesta apar și consilierul județean PSD Dumitru Beschiu, precum și Vonica Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România, organizația înființată la Sibiu la începutul acestui an.

„Sunt din Mărginimea Sibiului și știu cât de grea este viața ciobanilor și cu câte provocări și piedici se confruntă zi de zi. Acești oameni au nevoie de sprijinul Guvernului și al autorităților. Au nevoie de dialog, de oameni care să se aplece cu adevărat asupra problemelor lor și, mai ales, de soluții concrete, nu de povești și promisiuni”, a transmis deputatul.

Trif s-a delimitat de incidentele violente. „Am văzut în piață și oameni care au încercat să agite spiritele și să împingă protestul spre violență. Dezavuez categoric asemenea comportamente. Violența nu rezolvă nimic și nu ajută cauza legitimă a ciobanilor”, a scris acesta.

Deputatul a mai susținut că subiectul nu trebuie transformat în miză electorală. „Aici nu este vorba despre partide politice și nici despre cine câștigă electoral din nemulțumirea acestor oameni. Este vorba despre oierii României, despre munca lor și despre viitorul unei îndeletniciri care ne definește de generații”, a adăugat Bogdan Trif.

Sibiul și criza din sectorul ovin

Gheorghe Dănulețiu, semnatarul listei de revendicări în calitate de președinte al APC, este crescător de ovine din județul Sibiu. În august, după discuțiile cu ministrul interimar al Agriculturii desfășurate la Sibiu, el avertiza că sectorul riscă să dispară. „Părerea mea este că, dacă nu se iau măsuri în favoarea fermierilor, în câțiva ani oieritul va fi doar o legendă în România”, declara atunci Dănulețiu.

Județul Sibiu a fost, de altfel, una dintre gazdele negocierilor dintre autorități și oieri. Începând cu 9 iulie 2026 au avut loc șase întâlniri între reprezentanții crescătorilor de ovine, ANSVSA și MADR, atât la Guvern, cât și la cele două instituții și la autoritățile locale din Brașov și Sibiu, potrivit comunicatului Executivului. La întâlnirea de la Sibiu, din 14 august, Tánczos Barna a anunțat trei forme de sprijin pentru crescătorii de ovine și caprine, iar asociațiile prezente spuneau atunci că nu intenționează să organizeze un nou protest.

Uniunea Oierilor din România, asociație recreată la Sibiu în ianuarie 2026, cu sediul la Poiana Sibiului, a participat la protestul național din 30 iulie, alături de aproximativ 100 de fermieri sibieni. Organizația a transmis atunci pentru Turnul Sfatului că „protestul nu trebuie să înlocuiască dialogul și nici să transforme problemele fermierilor într-un conflict permanent cu instituțiile statului” și s-a delimitat de solicitările privind demiterea conducerii ANSVSA, argumentând că „schimbarea unor persoane, în lipsa unui plan tehnic, comercial și diplomatic clar, nu redeschide exporturile”.

Nemulțumirea oierilor este determinată, în principal, de decizia Comisiei Europene din iunie de a extinde până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe, menținând totodată interdicția pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene.

Citește și: Aproximativ 100 de fermieri din Sibiu merg la protestul crescătorilor de ovine de la București și Tánczos Barna anunță la Sibiu trei forme de sprijin pentru crescătorii de ovine și caprine