Ovidiu Ganț (FDGR) anunță că nu va vota moțiunea împotriva Guvernului Bolojan. O parte din deputații minorităților naționale vor vota alături de PSD și AUR

Deputatul minorității germane, Ovidiu Ganț, ales pe listee FDGR a anunțat că nu va vota moțiunea de cenzură a PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan.

”Marți, 5 mai, se va dezbate și vota moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR.

Așa cum am discutat în Adunarea Reprezentanților a FDGR, nu voi susține această moțiune de cenzură”, a anunțat Ganț pe pagina lui de Facebook.

Trei deputați din grupul minorităților naționale înclină să voteze moțiunea de cenzură, deși inițial liderul grupului a anunțat că cei 17 membri ai grupului nu vor vota, au declarat pentru G4Media surse politice.

Moțiunea de cenzură depusă împotriva Cabinetului Bolojan reprezintă momentul de maximă tensiune al actualei configurații politice.

Votul decisiv se va da marți, 5 mai.

Susținătorii guvernului, printre care se numără și deputata PNL Raluca Turcan, argumentează că acest demers nu este doar o procedură democratică, ci o încercare deliberată de a stopa reformele de eficientizare și de combatere a corupției inițiate de premierul Ilie Bolojan.

Din punct de vedere al aritmeticii parlamentare, soarta guvernului atârnă de aproximativ 14 voturi. De atâtea voturi au nevoie în plus parlamentarii AUR și PSD pentru a asigura succesul moțiunii și demiterea executivului.

Aceste voturi decisive ar urma să provină de la formațiunile politice mai mici, precum SOS, PACE și POT, sau de la parlamentarii neafiliați sau de la cei ai minorităților naționale

Consecințele economice ale unui eventual succes al moțiunii de cenzură sunt prezentate de oficialii guvernamentali ca fiind extrem de dăunătoare pentru stabilitatea pe termen lung a României.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că orice perturbare politică majoră în acest moment critic pune în pericol accesarea miliardelor de euro din fondurile europene și scade încrederea investitorilor străini.

O cădere a guvernului ar putea atrage după sine o creștere imediată a dobânzilor și a costurilor de împrumut pentru stat, ceea ce ar submina eforturile de relansare economică.