Publicitate
Publicitate
Publicitate - SOMA Sibiu

Dumitru Chisăliță despre ”paradoxul energetic românesc”: Producem energie la prânz, o vindem Bulgariei cu 50€ și o cumpărăm înapoi seara de 5 ori mai scump

Alin Bratu
2
Sursa foto: Primăria Sibiu
Sursa foto: Primăria Sibiu

O analiză a pieței de energie realizată de Asociația Energia Inteligentă din Mediaș scoate la iveală situația ciudată în care se află România: deși avem capacități de producție regenerabilă mai mari decât vecinii bulgari, lipsa sistemelor de stocare ne transformă din „viitor hub energetic” în clientul captiv al bateriilor bulgărești. Rezultatul? România a plătit Bulgariei pentru importuri de șapte ori mai mult decât a încasat din exporturi.

Publicitate
Publicitate

Deși statisticile arătau România drept favorită în cursa energetică regională datorită resurselor naturale vaste, realitatea economică a lunii aprilie 2026 transmite un semnal de alarmă. Problema actuală a sistemului românesc nu mai este lipsa de producție, ci lipsa de flexibilitate și incapacitatea de a gestiona inteligent momentele de consum.

Exportăm ieftin, importăm la preț de criză

Datele financiare pentru luna aprilie arată că România a exportat energie electrică la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh, în special în orele de prânz când producția fotovoltaică este maximă. Însă, în orele de vârf ale serii, când soarele apune, România a fost forțată să importe masiv la prețuri care au atins și 250 euro/MWh.

Impactul bugetar este masiv: importurile din Bulgaria au însumat 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către aceeași țară au adus doar 5 milioane de euro. Deși cantitatea importată a fost doar de două ori mai mare decât cea exportată, prețul plătit a fost de aproape șapte ori mai ridicat.

”Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată. Diferența reflectă dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum.

Și partea cea mai importantă este că o parte a acestei energii a fost intermediată de bateriile bulgărești. Aici se află adevărata schimbare de paradigmă”, susține Chisăliță.

Bulgaria, „bateria” regiunii: Lecția stocării inteligente

Esența acestei probleme stă în capacitatea de stocare. În timp ce România a rămas blocată în logica veche – construirea a cât mai multor parcuri solare și eoliene – Bulgaria a înțeles că adevărata putere în noua economie a energiei este controlul flexibilității.

Publicitate

Bulgaria dispune deja de o putere instalată în baterii de 2 GW și o capacitate de 8 GWh, cu ținta de a ajunge rapid la 10 GWh. România, prin comparație, are doar 0,6 GW în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.

În Bulgaria, capacitatea bateriilor reprezintă 30% din totalul regenerabilelor instalate, oferind o flexibilitate de cinci ori mai mare decât în România, unde raportul este de doar 6%.

Grid-Forming: Tehnologia care face diferența

Dincolo de cantitate, Bulgaria câștigă și la capitolul calitate tehnologică. Aproximativ 20% din bateriile bulgărești sunt de tip „Grid-Forming”, capabile să stabilizeze independent rețeaua și să ofere inerție sintetică. În România, 95% din baterii sunt de tip „Grid-Following”, sisteme pasive care doar urmează rețeaua existentă și nu pot preveni dezechilibrele majore.

„Bulgaria începe să construiască infrastructura energetică a viitorului, în timp ce România încă încearcă să adapteze infrastructura trecutului”, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive.

Riscul de „canibalizare” a energiei verzi

Fără o investiție masivă și urgentă în stocare, parcurile fotovoltaice din România riscă să intre într-un proces de „canibalizare economică”, susține expertul.

Cu cât se instalează mai mult solar fără baterii, cu atât energia produsă la prânz va valora mai puțin, uneori atingând prețuri negative, în timp ce consumatorii vor continua să plătească facturi mari din cauza importurilor scumpe de seară.

„Urgența nu este neapărat mai multă producție de regenerabile, ci o abordare inteligentă. În noua economie, avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona când este utilizată energia”, conchide Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Dacă trendul actual continuă, România riscă să transforme un avantaj strategic într-o ”vulnerabilitate geopolitică”, devenind dependentă de vecinii care au avut viziunea de a investi în baterii.

Publicitate
Publicitate

Alin Bratu
Alin Bratu

Politic

0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Alătură-te comunității

Publicitate
Publicitate

2 răspunsuri

  1. Avatar newman
    newman

    Asta se intampla cand ajung analfabetii functionali sa domine in societate si sa ne conduca.Multumim sistemului de invatamant romanesc care a produs aceste rebuturi.Singura lui grija a fost reducerea orelor de predare si marirea salariilor.

    0
    0
  2. Avatar Nelu
    Nelu

    Pai cand a zis Ilie Bolojan ca Hidroelectrica in loc sa investeasca in baterii de stocare langa Portile de Fier au preferat sa isi dea bonusuri de sute mii euro sau ca sunt foarte multe ATR uri speculative ale baietilor destepti, a fost dat jos de PSD AUR. Ei ce plan au pentru a scadea factura la electricitate a romanilor? Bine domnul Peiu-AUR are actiuni la BVB preponderent in companii energetice de peste 1.5 mil euro iar pentru el e bine sa fie un pret mare al electricitatii.

    0
    0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.

Publicitate
Publicitate