Undă verde pentru Autostrada Brașov – Făgăraș: a fost eliberat Acordul de mediu. Ecoduct pentru urși, fără lucru pe timpul nopții și limită de viteză de 120 km/h. Proiectul va consuma peste 26 de milioane de litri de motorină

Proiectul autostrăzii Brașov-Făgăraș a trecut de una dintre cele mai importante bariere birocratice: Direcția Județeană de Mediu Brașov a emis proiectul de Acord de Mediu pentru investiția depusă de  Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), stabilind condiții stricte de protecție pentru zonele sensibile traversate.

Potrivit documentației, investiția este estimată la 7,74 miliarde de lei, fără TVA.

Documentul arată un proiect de infrastructură care se întinde pe teritoriul a cinci localități: Municipiul Codlea și comunele Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra. Cu o viteză de proiectare de 120 km/h, autostrada va face legătura între Cristian (A3) și viitoarea autostradă Sibiu-Făgăraș, aflată în lucru.

Câtă motorină consumă proiectul?

Conform documentului emis de Mediu, autostrada Brașov – Făgăraș ar urma să consume 26,2 milioane tone de motorină, pentru utilaje și transport. În tabelul care apare în document la cantitățile de materiale folosite, la motorină, apar 26,262 de milioane, iar la unitatea de măsură – tone. Ar reieși că pentru proiectul de infrastructură s-ar consuma peste 26 de milioane de tone de motorină, ceea ce pare a fi o greșeală, asta însemnând exportul de motorină al Rusiei pe mai mult de jumătate de an, în situația în care Rusia exportă anual 35 de milioane de tone de motorină.

Cel mai probabil este vorba de litri, astfel însemnând că autostrada va consuma pentru construcție peste 26 de milioane de litri de motorină, oricum o cantitate impresionantă.

Culoarul investiției: 561 de hectare expropriate, fără demolări de locuințe

Unul dintre cele mai importante aspecte sociale ale proiectului este ocolirea zonelor locuite. Conform documentului de mediu, „nu este necesară demolarea de case și anexe, ci doar a utilităților ce se relochează. Traseul a fost configurat astfel încât să evite afectarea directă a clădirilor existente.”

Amprenta la sol este însă masivă: „Suprafața totală de teren ce va fi ocupată în mod permanent de autostradă a fost estimată la 561,86 hectare”. Terenul vizat include arabil (334 ha), pajiști (137 ha) și suprafețe de pădure (44 ha).

Biodiversitatea: „Ecoductul” de la Perșani și protecția urșilor

Autostrada traversează zone de o ”importanță ecologică critică”, precum Situl Natura 2000 ROSAC0352 Perșani, unde a fost identificat un coridor major pentru ursul brun, lup și râs. Pentru a evita fragmentarea habitatului, proiectul include o structură inovatoare: un tunel de tip cut & cover cu rol de ecoduct.

Acesta va avea 300 de metri lungime, se precizează în document.

„Amplasarea tunelului cut & cover cu rol de ecoduct între km 22+980 și 23+460, pe o lungime de 300 m, este esențială pentru a conserva funcționalitatea ecologică a sitului Perșani. Ecoductul se va realiza din beton și va fi acoperit cu un strat de pământ de 1,5 metri, din care 40 cm va fi sol vegetal însămânțat cu specii native”, scrie în documentație.

Mai mult, pentru a „păcăli” instinctele animalelor și a le ghida spre traversarea sigură, autoritățile impun ”măsuri specifice”.

„Pe ecoducte vor exista zone cu pietre sau lemn mort ce pot oferi adăpost mamiferelor mici, iar zonele adiacente vor avea ghidaje laterale din arbori și garduri metalice de 2,60 metri înălțime”.

Viaducte de peste un kilometru și protecție împotriva poluării

Relieful dificil a impus proiectarea unor lucrări de artă impresionante. Vor fi construite 16 viaducte și 18 poduri. Printre cele mai mari se numără:

Viaductul peste Valea Geamăna: 1.470 metri lungime (26 de pile);

Viaductul peste CF200 Brașov-Sibiu și DN1: 1.252 metri lungime;

Viaductul peste râul Homorod: 1.080 metri lungime.

Pentru a proteja cursurile de apă (Șercaia, Veneția, Hârtibaciu), autostrada va fi dotată cu un sistem de epurare ultra-dens: „S-au proiectat 415 bazine de sedimentare și 415 separatoare de ulei și grăsimi pentru depoluarea apei pluviale înainte de descărcarea în emisar”.

Traseul autostrăzii descris în Acordul de mediu:

”Punctul de început al traseului este situat în zona nordică a municipiului Brașov, în apropierea nodului rutier care va asigura conexiunea cu Autostrada A3 (tronsonul Râșnov – Cristian).

De aici, traseul se desfășoară în direcția nord-vest, traversând zona metropolitană Brașov și ieșind rapid din aria urbană, urmând aliniamente optimizate pentru viteză de autostradă, de 120 km/h.

Traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș are km 0 în zona km 178+800 a DN1, situată la 1,5 km est de Codlea. Tot în această poziție este traversată și calea ferată CF200 Brașov – Oradea.

În cadrul prezentului proiect însă vor face parte, integral, atât pasajul peste DN 1 și calea ferată, cât și rampa dinspre Brașov, conform informațiilor transmise de proiectantul autostrăzii Cristian-Codlea la data începerii studiului de fezabilitate, cu 900 m înaintea kilometrului 0.

La finalizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Cristian-Codlea s-a constatat că limita dintre această autostradă și autostrada Brașov-Făgăraș a fost mutată la 457 m înaintea kilometrului 0. Nodul rutier de la intersecția cu DN 1 va face parte din proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov, cu excepția unei porțiuni a bretelei care asigură legătura dintre DN 1 și autostrada Brașov-Făgăraș. După traversarea căii ferate, traseul autostrăzii ocolește pe la est localitatea Codlea (la aproximativ 2 km) și, în paralel cu varianta de ocolire Codlea (proiect derulat de către autoritățile locale), continuă spre vest, intersectând DJ 112J la circa 2,5 km sud față de localitatea Dumbrăvița.

În continuare traseul se desfășoară pe un culoar cuprins între DN1 și Dealul Frumos, intersectează din nou calea ferată CF200 și Valea Hamaradia.

După intersectarea denivelată a drumului județean DJ 112C Vlădeni – Dumbrăvița și ocolirea pe la nord a localității Vlădeni (la aproximativ 0,6 km), traseul autostrăzii se desfășoară relativ paralel cu DN1. Sectorul km 24+000 – km 26+500 este unul deosebit de dificil din punctul de vedere al caracteristicilor reliefului traversat.

În secțiunile de traseu aflate la est, respectiv vest de zona de traversare a versantului nordic al Dealului Setului, se intersectează pe distanțe scurte căi de comunicații și cursuri de apă sau văi cu caracter torențial. Pe zona dintre km 29+900 – 33+400 relieful este foarte accidentat, existând cariera de piatră Perșani.

În vederea evitării demolărilor de locuințe este propusă ca alternativă ocolirea pe la nordul carierei.

În continuare traseul intersectează calea ferată CF 200 Brașov-Sibiu și DN 73A la nordul localității Vad, merge în paralel cu linia electrică de 110KV, la sud de Mândra, pe o distanță strânsă, traversează drumul comunal DC 66A Mândra – Toderița, iar din această zonă se racordează la aliniamentul autostrăzii Sibiu-Făgăraș”.

Zgomotul și impactul asupra populației. 3 kilometri de panouri fonoabsorbante

Locuitorii din zonele adiacente, cum ar fi localitatea Brădet, vor fi protejați de panouri fonoabsorbante, în total, Mediul recomandând instalarea a 3 kiloemtri de panouri fonoabsorbante. Este interesant și că deși autostrada ocolește satele, impactul fonic a fost modelat numeric pentru anul de prognoză 2050. Cu alte cuvinte, s-a luat în considerare evoluția arhitecturală și socială din următorii 20 – 25 de ani.

Documentul stabilește standarde clare de performanță: „Panourile sunt prevăzute cu o înălțime minimă de 3 metri, realizate din elemente modulare. Eficiența panourilor a fost verificată prin modelare acustică, rezultând o reducere medie a zgomotului de 8-12 dB(A)”.

• Câte materiale de construcții se vor consuma pe autostrada Brașov – Făgăraș:
• Beton: 4,7 milioane metri cubi.
• Mixturi asfaltice: 627.000 tone.
• Ciment: peste 1,6 milioane tone.

Condiții stricte pentru șantier: fără lucrări pe timp de noapte

Etapa de execuție, estimată la 36 de luni, va fi supusă unor rigori drastice pentru a nu transforma județul într-un nor de praf. În plus, se specifică în mod clar că nu se va lucra la autostrada Brașov – Făgăraș pe timpul nopții: „activitățile din șantier se vor desfășura exclusiv în intervalul 07:00 – 22:00”.

Alte restricții:

„Limitarea vitezei utilajelor în șantier la 30 km/h”;

„Se interzice executarea lucrărilor care presupun manevrarea solului în perioadele cu vânturi puternice”;

„La ieșirea din șantier se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apă pe pământul din autobasculante pentru a forma o crustă, împiedicând împrăștierea prafului în timpul transportului”.

Acordul de mediu subliniază că varianta aleasă (Varianta 2) este optimă deoarece preia traficul de tranzit din localități, reducând poluarea și zgomotul în centrele urbane, în timp ce investițiile în ecoducte asigură supraviețuirea speciilor protejate. Implementarea proiectului va depinde acum de ritmul licitațiilor pentru execuție, dar cadrul legal de mediu este acum clar definit.