Procurorii sibieni au depus apel împotriva achitării lui Iordănescu. Tribunalul le-a respins acuzațiile: la dosar nu sunt probe, doar speculații. Și Iordănescu atacă hotărârea

Chiar dacă în luna august intervine prescripția pentru acuzațiile aduse și chiar dacă Tribunalul Sibiu le-a desființat, pe fond, toate acuzațiile, procurorii sibieni au decis să formuleze apel împotriva hotărârii prin care Eugen Iordănescu, directorul Camerei de Comerț Sibiu a fost achitat pentru toate acuzațiile de corupție care i-au fost aduse. În cursul zilei de ieri a formulat apel și Eugen Iordănescu.

La scurt timp după ce motivarea prin care Tribunalul Sibiu l-a achitat pe directorul general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Sibiu, Eugen Iordănescu, a fost comunicată, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Bogdan Dancu, a decis ca instituția pe care o conduce să formuleze apel. În cursul zilei de ieri, 28 iulie, apel a formulat și Eugen Iordănescu.

Ambele acțiuni au loc în contextul în care judecătoarea care a judecat procesul pe fond, la Tribunalul Sibiu, a subliniat în mai multe rânduri din motivarea redactată faptul că bănuiala și suspiciunea nu țin loc de probe. „În procesul penal, standardul de probă impune stabilirea faptelor dincolo de orice dubiu rezonabil, iar nu pe baza unor simple prezumții sau supoziții”, se arată în hotărâre. Pe această linie a analizat cele trei acuzații aduse lui Eugen Iordănescu.

Necunoscutele din biroul șefului Poliției sibiene

Prima acuzație adusă de procurori era că, în august 2021, Iordănescu și-ar fi folosit influența de director al Camerei de Comerț pentru a obține mutarea unui polițist de la un post comunal la Serviciul Rutier din Sibiu.

Judecătorul a stabilit mai întâi ce s-a dovedit cu certitudine: că întâlnirea din 19 august 2021 a avut loc în biroul lui Tiberiu Ivancea, șeful Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Sibiu, că cei doi au discutat despre situația agentului de poliție și că Iordănescu a făcut un demers concret în favoarea acestuia.

Certitudinile se opresc, însă, aici, arată judecătoarea în motivarea hotărârii. Înregistrările făcute în biroul șefului IPJ au fost scoase din dosar în faza premergătoare judecății, așa că despre conținutul propriu-zis al discuției a rămas o singură probă, declarația denunțătorului, care ulterior a devenit și colaborator al anchetatorilor. „Instanța identifică un gol probator major în modalitatea în care a fost construită acuzația”, scrie magistratul Tribunalului Sibiu, arătând că nu se poate stabili cine a deschis subiectul, cum a fost formulată cererea, dacă a existat vreo presiune și dacă funcția de șef al CCIA a fost invocată în vreun fel.

Citește și Înregistrările video din biroul șefului IPJ Sibiu au fost excluse de instanță din dosarul șefului Camerei de Comerț. Făceau referire la trafic de influență și dare de mită

Influența trebuie să vină din funcție, nu din relația personală

Al doilea pilon al raționamentului privește chiar noțiunea de influență. Judecătorul explică faptul că legea nu pedepsește simpla existență a unei poziții importante, ci folosirea concretă a acesteia. Între directorul Camerei de Comerț și șeful Poliției nu exista niciun raport de subordonare sau de control, iar convorbirile telefonice interceptate arată un ton amical și familiar, care se potrivește mai degrabă unei cunoștințe mai vechi decât unei intervenții făcute din poziția funcției.

Procurorii au susținut că tocmai funcția i-a dat lui Iordănescu „îndrăzneala” de a solicita o astfel de favoare unui ofițer de rang înalt. Judecătorul respinge acest argument. „O asemenea susținere are caracter eminamente speculativ, întrucât noțiunea de «îndrăzneală» nu reprezintă un criteriu juridic obiectiv apt să demonstreze existența elementului material al infracțiunii”, se arată în motivarea dată publicității în format anonimizat prin intermediul ReJust.ro. Notorietatea locală a inculpatului dovedește, cel mult, un potențial de influență, nu și folosirea lui.

La darea de mită lipsește tocmai mita

A doua acuzație spunea că, văzând reticența șefului Poliției, Iordănescu i-a promis acestuia sprijin pentru soția lui la un concurs de la Aeroportul Internațional Sibiu, în schimbul mutării polițistului.

Judecătorul arată că probele confirmă doar o parte din poveste. Doi martori au relatat că Iordănescu i-a transmis soției șefului IPJ o invitație la o discuție înaintea procedurii de selecție, invitație pe care aceasta nu a onorat-o. Ceea ce lipsește este exact miezul acuzației, adică legătura dintre acest ajutor și mutarea polițistului. Motivarea subliniază că elementul central nu a fost existența unui ajutor promis, ci caracterul lui de contraprestație, iar succesiunea unor împrejurări care ridică semne de întrebare nu poate suplini lipsa dovezii. La această acuzație, achitarea a fost dată pe motivul cel mai puternic din codul de procedură penală, acela că fapta nu există.

„Informațiile nedestinate publicității” provin dintr-un document public

A treia acuzație privea două convorbiri telefonice din septembrie 2021 cu un candidat la funcția de administrator al aeroportului, în condițiile în care Iordănescu era membru al comisiei de selecție și a contribuit la redactarea scrisorii de așteptări, documentul care fixa obiectivele viitoarei conduceri.

Judecătorul a luat pe rând pasajele invocate de procurori și le-a comparat cu textul scrisorii de așteptări, publicată deja la data convorbirilor. Rezultatul acestei comparații stă la baza achitării: ideile pentru care Iordănescu a fost acuzat că le-ar fi divulgat se aflau deja, negru pe alb, în documentul public. Judecătoarea demontează și premisa de la care a pornit acuzarea, aceea că într-un asemenea concurs ar exista răspunsuri corecte, cunoscute doar de comisie.

Instanța de fond arată că legea nu prevede răspunsuri prestabilite, ci cere fiecărui candidat să își expună propria viziune managerială, iar din declarațiile celorlalți membri ai comisiei nu rezultă că ar fi existat soluții agreate dinainte. „Împrejurarea că inculpatul a contribuit la elaborarea și redactarea scrisorii de așteptări nu presupune că acesta cunoștea și soluțiile pe care candidații ar fi trebuit să le propună pentru atingerea acelor ținte strategice”, se precizează în hotărâre.

La aceasta se adaugă un element de context reținut de instanță: candidatul cu care s-a purtat discuția era deja președintele Consiliului de Administrație al aeroportului, cunoștea situația economică a regiei din interior și avea experiență în domeniu, deci nu depindea de explicațiile primite. În plus, chiar în acele convorbiri Iordănescu i-a spus interlocutorului că nu va dezvălui nimănui soluțiile, ceea ce, spune judecătorul, se împacă greu cu ideea unei favorizări intenționate.

Instanța admite că discuțiile pot fi criticate din punctul de vedere al imparțialității, de vreme ce președintele comisiei de evaluare vorbea cu un candidat și că explicațiile i-au fost într-o mică măsură utile acestuia. Concluzia rămâne însă aceeași, o opinie profesională nu devine informație secretă doar pentru că este utilă, iar nu orice avantaj obținut într-un concurs are relevanță penală.

După depunerea celor două apeluri, dosarul urmează să fie judecat de Curtea de Apel Alba Iulia, iar până la o hotărâre definitivă achitarea de pe fond nu produce efecte.

Citește și Tribunalul Sibiu l-a achitat pe directorul Camerei de Comerț Sibiu în dosarul de corupție: faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legile penale. „Mă bucur că Justiția e dreaptă”