Deputatul PNL de Sibiu Raluca Turcan cere autorităților să pună serios pe masă, „din perspectiva siguranței publice și a siguranței naționale”, ipoteza interzicerii TikTok în România, după atacul cu bâte și topoare asupra echipajului medical din județul Cluj. Într-o postare pe Facebook, Turcan spune că discuția „nu mai poate fi doar despre libertatea de exprimare”, ci a devenit „o problemă de siguranță publică”.
Reamintim că un echipaj al Ambulanței a fost atacat sâmbătă seară cu bâte, topoare și pietre, în timp ce se deplasa prin Căprioara spre Dej, după ce pe TikTok a circulat un clip fals despre o „ambulanță neagră care răpește copii”. Șoferul ambulanței a fost rănit grav la ochi. Șapte persoane implicate în atac au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej.
Citește și
„Nu am avut până acum nici măcar un raport prezidențial care să clarifice amploarea manipulării electorale prin intermediul platformelor sociale”, transmite Turcan, care pune incidentul de la Cluj în legătură cu o serie mai largă de efecte pe care le atribuie mediului online nemoderat – „agresivitate fizică, violență în rândul copiilor, provocări și comportamente periculoase, cazuri dramatice de suicid și, acum, oameni care ajung să atace personal medical pentru că au fost convinși de o minciună văzută pe telefon”.
Deputata susține că a încercat, împreună cu colegii din Parlament, să găsească soluții legislative pentru limitarea conținutului nociv, dar că demersurile s-au blocat de fiecare dată în „argumente instituționale despre cât de dificil sau chiar imposibil este să reglementezi eficient conținutul distribuit pe aceste platforme”.
De aici vine, spune ea, întrebarea „pe care până acum a fost evitată, dacă România nu poate proteja eficient societatea de mecanismele de manipulare online, „nu ar trebui analizată inclusiv interzicerea TikTok”.
„Pentru că între timp nu mai vorbim despre ce se întâmplă pe TikTok. Vorbim despre eșecul evident al TikTok de a limita și elimina conținutul artificial, cu consecințe negative, cât se poate de reale, în planul siguranței publice”, scrie Turcan.
Turcan precizează totuși că nu cere o decizie pripită. „Nu spun că o asemenea decizie trebuie luată peste noapte. Spun însă că subiectul trebuie pus serios pe masa instituțiilor statului, cu toate argumentele și toate consecințele evaluate.”
„Când manipularea de pe un ecran ajunge să se transforme în violență pe stradă, statul are obligația să reacționeze,” concluzionează deputatul PNL de Sibiu.
Reacția Ralucii Turcan se adaugă valului de luări de poziție de la nivel politic și instituțional apărute după incidentul din Cluj — Ministerul Sănătății și șeful DSU, Raed Arafat, au condamnat public atacul, iar alte voci din spațiul public cer, la rândul lor, măsuri legislative privind conținutul dezinformant distribuit pe platformele sociale.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Redactor
Alătură-te comunității
0 răspunsuri
-
Este incredibil ce usor vor sa revina la vechile obiceiuri cu cenzura, ce le mai placea inainte si ce usor se pot transforma in dictatori. Ce bine era cand lumea se uita la televizor … acum nu le mai place libertatea, gasesc tot felul de pretexte. Mai bine tacea. Nu va ajunge ca ati interzis deja posturi tv internationale? Oare nu are si niste initiative economice?
-
Incidentele cu dezaxați vor fi mereu folosite pentru o represiune selectivă a unor idei legitime. De-asta e nevoie de garanții pentru libertatea de exprimare, similare cu Primul Amendament la Constituția americană. El există și în Constituția României, care prevede interzicerea cenzurii, dar nu e interpretat în același sens absolut.
Dacă un ungur bate un român, nu va veni niciodată poliția peste Laszlo Tokeș, Sabin Gherman sau nu va considera UDMR organizație extremistă.
Dacă un clan interlop atacă cu săbii un datornic la cămătari sau un buticar care nu plătește taxă de protecție, nu va trage nimeni concluzia că au fost radicalizați de Gelu Duminică și poveștile lui resentimentare. Nici că au fost instigați de documentarul făcut de Pro TV, ori de filmele lui Radu Jude.
În schimb, dacă un livrator e bruscat e un adolescent fără minte, evenimentul e amplificat și se cer măsuri urgente contra celor câțiva politicieni care se opun migrației. Când noii veniți agresează sexual, nu se cer măsuri contra miniștrilor, partidelor care au deschis porțile, nici a companiilor, agențiilor de plasare și fundațiilor care folosesc sau încurajează fenomenul.
Atunci când niște bezmetici vandalizează un cimitir evreiesc, la fel cum distrug clădiri abandonate, actul reprobabil e prezentat ca dovadă de antisemitism. Când o cruce e tăiată cu drujba și înlocuită cu o perie de veceu, nu se mai trage concluzia că e un act îndreptat împotriva creștinilor, o consecință a „discursului urii”, curent la adresa Bisericii.
Organizațiile plătite de stat să facă monitorizare și rapoarte despre abateri ideologice moștenesc practica Securității de a întocmi dosare de urmărire informativă. Acea arhivă de poliție politică e acumulată ca o amenințare potențială, până când va fi folosită. Cum s-a întâmplat deja, în clipa în care „dosarul” unui inculpat e atașat unui dosar penal cu titlul de mărturie și profil al suspectului.
La fel era situația și în cazul Securității. Urmărirea, ascultarea nu erau făcute de hobby, pentru curiozitatea ofițerilor sau pentru vreo cercetare științifică. Istoria a conchis că încălcau drepturile omului tocmai pentru că aveau potențialul de a fi utilizate în anchete soldate cu condamnări, în scop represiv.
Bine, între timp, statul a involuat chiar sub nivelul totalitar, din clipa în care Curtea Constituțională a folosit direct ca probă dosarul „derapajelor” Dianei Șoșoacă, pentru a o elimina din cursa prezidențială în octombrie 2024. Iar apoi a folosit note informative rămase secrete ca probă pentru anularea turului 1, câștigat de Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Probele direct de la Securitate nu se acceptau nici în tribunalele comuniste, torționarii fiind nevoiți să obțină mărturii și altfel de dovezi concrete, nu simple rapoarte informative scrise chiar de ei despre inculpați.
Când aceste acumulări de date de supraveghere a spațiului public vor fi combinate cu inteligența artificială, se va trece la următorul nivel. Algoritmii vor fi programați să decidă direct ce e adevărat și ce e fals, în baza verdictelor date de „verificatoarele de conținut”.
Mult lăudata societate pluralistă înseamnă că oamenii au vederi diferite despre prezent și trecut. Nostalgia unora pentru o epocă e considerată apologia dictaturii de alții.
Dacă o majoritate are o părere pozitivă despre un lider, principiul democratic al numărului mai mare e abandonat și cei mulți trebuie să își reprime amintirile pentru că un grup mai mic a decis că opinia trebuie să fie neapărat negativă. Inclusiv dacă amintirile lor sunt părți incontestabile de adevăr trăit sau documentat. Mărturia lor va fi eliminată din baza pe care generațiile viitoare va judeca trecutul și istoria va fi rescrisă.
Din această cauză, statul trebuie să rămână neutru în chestiuni controversate și să ofere garanții atât majorității cât și minorității că punctul lor de vedere va putea fi exprimat în siguranță. Indiferent dacă partea adversă se consideră ofensată.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
De ce nu scrieti si de Iarina Axinte? E tot sibianca si joaca la echipa nationala la senioare
1. Pt autoritati: Trebuiau ridicate atunci cand v-ati dat seama ca de 17 ani nu respecta regulamentul si le-ati dat…
Ce face Politia, Asociatiile de proprietari si Primaria cu atatea adrese de flotant in zona?
Pesta asta nenorocită a apărut mai demult, ai dreptate, psd a uitat că i-a durut în șpiț, dar nu-i de…
Incompetenta marca @PrimariaMunicipiuluiSibiu! Probabil nu le iesea nimic ofertant, asa ca au anulat tot ca sa depuna cine trebuie sa…
Citește și
-
Raluca Turcan cere interzicerea de urgență a telefoanelor în școli și licee: „Nu este o pedeapsă pentru copii și nici un război cu tehnologia”Adina Bota11 septembrie 2026Raluca Turcan, deputat PNL de Sibiu, cere interzicerea telefoanelor mobile în școli și licee. Rezultatele PISA au făcut ca Danemarca să facă acest lucru, iar Turcan crede că România ar trebui să-i urmeze exemplul. Publicitate Publicitate Turcan soliciă Comisiei de -
Cele şapte persoane implicate în atacul asupra ambulanţei SAJ, arestate preventiv pentru 30 de zileSilvana Armat10 august 2026Cele şapte persoane implicate în atacul asupra unui echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Cluj, produs sâmbătă noapte în localitatea Căprioara, comuna Recea-Cristur, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, a informat, luni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej,
Cele mai citite știri
-
Magazinul ANAF nu se închide. Pelerinele de ploaie și șorțurile de bucătărie la 5 lei, cele mai vânduteMarta Solomon16 septembrie 2026Magazinul de la demisolul ANAF Sibiu își continuă activitatea și rămâne o opțiune căutată de sibieni. Am fost și noi printre rafturi să vedem ce produse se găsesc acum în spațiul de pe Calea Dumbrăvii. Pelerinele de ploaie, jucăriile, pantofii -
Ar fi fost comparată cu Lamine Yamal dacă juca fotbal: la 14 ani, Adela Vasilescu conduce naționala U16 de volei, făcând 12 antrenamente pe săptămânăȘtefan Dobre16 septembrie 2026Dacă juca fotbal, toată presa sportivă din România ar fi comparat-o cu Lamine Yamal și i-ar fi pus fotografia pe prima pagină. A ales voleiul și se antrenează aproape în anonimat într-un cartier al Sibiului. Și tocmai acest aspect o
Lasă un răspuns