Salarii mărite pentru toți angajații primăriei și indemnizații de peste 16.000 de lei pentru primarul din Poplaca. Judecătorii au anulat dispozițiile într-un proces inițiat de Prefectură

Primarul comunei Poplaca a majorat, prin propriile dispoziții, salariile tuturor angajaților din primărie cu 1.185 de lei fiecare, iar indemnizațiile sale și ale viceprimarului cu 1.415 lei. Două luni mai târziu, și-a stabilit indemnizația lunară la 16.163 lei, prin adăugarea unui spor de 50% pentru implementarea unor proiecte cu finanțare europeană, iar pe cea a viceprimarului la 12.990 de lei.

Tribunalul Sibiu a anulat recent trei dispoziții, dând câștig de cauză Prefecturii județului Sibiu, care a susținut că majorările s-au făcut ilegal. Judecătorii au constatat că indemnizația primarului nu putea depăși 14.490 de lei, iar cea a viceprimarului 10.867,50 lei. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Prefectul județului Sibiu a chemat în judecată Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Poplaca și primarul comunei în august 2025, după ce în urma unui control al actelor administrative au fost identificate trei dispoziții emise în februarie și aprilie 2025.

Sume fixe pentru toți angajații primăriei, începând cu februarie 2025

Potrivit textului hotărârii, publicat pe portalul instanețlor de judecată, prima dispoziție anulată, nr. 16 din 28 februarie 2025, are ca obiect „refacerea ierarhizării pe verticală a grilei de salarizare” după majorările succesive ale salariului minim. Prin ea, primarul a stabilit majorări cu sume fixe pentru tot personalul primăriei și pentru cei doi demnitari.

„Începând cu luna februarie 2025, salariile de bază individuale pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Poplaca, funcționari publici sau personal contractual, cu excepția celor care beneficiază începând cu 1 ianuarie 2025 de aplicarea prevederilor art. 164 din Codul muncii, cu referire la alinierea în sus la nivelul salariului minim, sunt actualizate pentru respectarea principiului ierarhizării pe verticală prevăzut de art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin completare cu suma fixă de 1185 lei pentru fiecare”, se arată în articolul 1 al dispoziției, redat în hotărâre.

În aceeași dispoziție, indemnizația viceprimarului a fost majorată „prin completare cu suma de 1415 lei”, iar cea a primarului a fost actualizată „pentru menținerea distanței față de indemnizația viceprimarului”.

Spor de 50% pentru că au implementat proiecte europene

Următoarele două dispoziții contestate, nr. 37 și nr. 38, ambele din 8 aprilie 2025, au majorat cu 50%, de la 1 aprilie 2025, indemnizațiile primarului și viceprimarului, pe perioada implementării unor proiecte finanțate printr-un program guvernamental. Este vorba despre lucrări de rețele hidroedilitare în mai multe zone ale comunei și despre un proiect de dezvoltare a rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.

În urma acestor majorări, indemnizația lunară a primarului a ajuns la 16.163 lei, iar cea a viceprimarului la 12.990 de lei.

Instanța a reținut, dând dreptate Prefecturii, că plafonul legal era considerabil mai mic: 14.490 de lei pentru primar și 10.867,50 lei pentru viceprimar. Calculul pornește de la coeficientul 4 pentru primar și 3 pentru viceprimar, înmulțit cu 2.300 de lei, adică nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată rămas plafonat prin ordonanțele succesive de salarizare, la care se adaugă majorarea de 5% și sporul de 50% pentru proiectele cu finanțare externă.

Poziția Prefecturii: indemnizațiile nu se completează cu sume fixe

În motivarea acțiunii, Prefectura a susținut că dispozițiile au fost emise cu încălcarea Codului administrativ și a Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit reclamantului, indemnizațiile primarului și viceprimarului se stabilesc exclusiv prin aplicarea coeficienților prevăzuți de lege la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără posibilitatea completării lor cu sume fixe, iar primarul nu are competența de a acorda astfel de majorări.

Prefectura a arătat și că primarul a invocat greșit o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din 2024, în sensul că ar permite majorarea simultană și uniformă a tuturor salariilor și indemnizațiilor. În plus, a invocat un litigiu anterior, în care Tribunalul Sibiu s-a pronunțat deja asupra plafoanelor aplicabile indemnizațiilor celor doi demnitari.

Primăria Poplaca se apără: sunt trei obligații legale concurente

Din textul hotărârii aflăm că primarul comunei Poplaca, respectiv primăria Poplaca au cerut respingerea acțiunii ca nefondată și au invocat. Pe fond, pârâții au susținut că primarul, în calitate de ordonator principal de credite, trebuia „să concilieze trei obligații legale concurente”, cu referire la asigurarea salariului minim brut garantat în plată, potrivit Codului muncii, respectarea principiului ierarhizării pe verticală din Legea-cadru nr. 153/2017 și încadrarea sub plafonul reprezentat de indemnizația viceprimarului. „Aceștia au arătat că, începând cu 1 ianuarie 2025, creșterea salariului minim brut garantat în plată la 4.050 lei, potrivit H.G. nr. 1506/2024, a determinat obligația de a majora salariile aflate la baza grilei, iar această majorare ar fi impus, pentru păstrarea ierarhizării, ajustarea celorlalte salarii și indemnizații”, scrie în hotărâre.

Pârâții au mai arătat că dispoziția a fost emisă la solicitarea salariaților, reprezentați prin Sindicatul Național SCOR, și a Asociației Comunelor, în baza unui acord încheiat în ianuarie 2025. Totodată, au precizat că în 2025 Curtea de Conturi a efectuat un control la UAT Poplaca și nu a dispus recuperarea sumelor plătite în temeiul acestor dispoziții.

Judecătorii: „Funcționarii publici și demnitarii nu intră sub incidența Codului muncii”

Tribunalul a constatat că „teza reclamantului (Prefecturii – n.n.) este justă”.

Un prim argument al judecătorilor vizează temeiul invocat de primar, articolul 164 din Codul muncii. „Funcționarii publici și demnitarii nu intră însă sub incidența Codului muncii, ci beneficiază de un regim special reglementat de Legea nr. 153/2017. Articolul de lege indicat reglementează salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, aplicabil raporturilor de muncă de drept privat. Or, funcţionarii publici și demnitarii nu au raporturi de muncă guvernate de Codul muncii, ci raporturi de serviciu reglementate de Codul administrativ și de Legea cadru nr. 153/2017, care prevăd deja mecanismele de ierarhizare și diferențiere între funcţii, prin coeficienții de ierarhizare și grile prestabilite”, se arată în motivare.

Instanța a respins și logica majorării generalizate a grilei. „Nici Codul muncii și nici Legea nr. 153/2017 nu prevăd majorarea automată a tuturor salariilor «în lanț» odată cu creșterea salariului minim. Astfel, creșterea salariului minim brut pe țară nu determină, în sine, o obligație de modificare a grilelor de salarizare pentru funcționarii publici, personal contractual, demnitari, în lipsa unei intervenții exprese a legiuitorului. Cu alte cuvinte, majorările succesive ale salariului minim se aplică exclusiv celor aflați la baza grilei, deoarece acesta reprezintă nivelul minim de remunerație sub care angajatorul nu poate coborî, indiferent de negocieri, nu și asupra întregii grile de salarizare”, au motivat judecătorii.

Referitor la decizia ÎCCJ invocată de primar, instanța a admis că instanța supremă a subliniat importanța respectării ierarhizării, dar a delimitat clar efectele acesteia. Decizia „nu a instituit o regulă generală potrivit căreia majorarea salariului minim impune în mod automat majorarea tuturor salariilor pe verticală. Decizia este aplicabilă doar în limitele speței în care a fost pronunțată și nu poate suplini lipsa unui text legal expres”, se precizează în hotărâre. Concluzia din preambulul dispoziției primarului „nu are nicio legătură cu aspectele dezlegate de ÎCCJ prin Decizia RIL 11/2024″, a apreciat tribunalul.

Judecătorii au mai reținut că salariile și indemnizațiile trebuiau menținute, în 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, potrivit ordonanței de urgență (OUG) nr. 156/2024. Instanța a observat că, prin emiterea dispoziției, „primarul a intervenit în determinarea salarială, încălcând prevederile legale care stabilesc că salariile de bază trebuiau să rămână la nivelul impus de OUG nr. 156/2024″.

Cât despre acordul cu Sindicatul Național SCOR, instanța a reținut că acesta îndeplinește procedura de consultare prevăzută de lege, însă „produce efecte numai între părți și nu poate deroga de la dispozițiile legale imperative”.

Hotărârea consiliului local era obligatorie

Un al doilea motiv de nulitatea dispozițiilor ține de finanțele publice locale. Instanța a constatat că pentru sumele stabilite prin dispoziție „nu există o bază legală”, ceea ce contravine Legii nr. 273/2006, potrivit căreia nicio cheltuială nu poate fi angajată și efectuată dintr-un buget local în absența unui temei legal.

În plus, judecătorii au subliniat că aprobarea bugetului local este atribuția exclusivă a consiliului local. „În lipsa unei hotărâri anterioare a consiliului local în acest scop, dispoziția primarului nu este suficientă pentru a angaja bugetul UAT la plata unor asemenea drepturi salariale”, se arată în hotărâre.

Poplaca a mai pierdut un litigiu similar

Hotărârea face referire și la un proces anterior, în care două hotărâri ale consiliului local al comunei Poplaca din anul 2023, privind stabilirea salariilor de bază pentru funcțiile publice și contractuale din primărie, au fost anulate definitiv.

Subiectul acelui litigiu a fost interpretarea noțiunii de salariu minim brut pe țară garantat în plată, respectiv dacă putea fi luată în calcul valoarea de 3.300 de lei în vigoare la data adoptării hotărârilor sau nivelul plafonat de 2.300 de lei stabilit pentru anul 2021.