Schema salariilor mărite din primăriile sibiene: 21 de comune au dat aceleași majorări, cu aceleași sume. Prefectura a deschis 24 de procese și le-a câștigat pe toate cele judecate până acum

Cel puțin 21 de comune din județul Sibiu au majorat, în 2025, salariile angajaților din primării și indemnizațiile primarilor și viceprimarilor prin adăugarea unor sume fixe identice, de 1.185 de lei pentru fiecare salariat și 1.415 lei pentru cei doi demnitari. În trei dintre ele, indemnizațiile au fost apoi majorate cu până la 50%, pentru implementarea unor proiecte cu finanțare europeană.

Prefectul județului Sibiu a atacat în instanță 43 de dispoziții ale primarilor și trei hotărâri de consiliu local, în 24 de procese distincte, conform reprezentanților Instituției Prefectului, care au detaliat situația acestora într-un răspuns la o solicitare a Turnului Sfatului. Niciunul dintre procesele judecate până acum nu a fost pierdut de Prefectură, iar în șase comune primarii au recunoscut nelegalitatea, respectiv s-a renunțat la judecată. Ce s-a întâmplat cu banii deja plătiți rămâne însă fără răspuns.

La sfârșitul lunii august, Turnul Sfatului a descris cazul de la Poplaca.

Dar situația e identică de la o comună la alta. Primarii au emis, în cea mai mare parte în primăvara anului 2025, dispoziții prin care au majorat salariile personalului din primărie și propriile indemnizații, invocând necesitatea „refacerii ierarhizării pe verticală a grilei de salarizare” după creșterea salariului minim la 4.050 de lei, de la 1 ianuarie 2025. În loc să recalculeze grila, actele au adăugat sume fixe, aceleași în toate comunele.

„În cauzele cu obiectul anterior menționat s-a dispus prin dispoziții ale primarilor, respectiv prin hotărâri ale consiliului local completarea cu sume fixe de câte 1185 lei a salariilor de bază pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al primarului, funcționari publici sau personal contractual, respectiv cu 1415 lei a indemnizației viceprimarului și primarului comunei și majorarea cu până la 50% pentru implementarea unor proiecte cu finanțare externă, în instanță fiind atacate un număr de 43 dispoziții și 3 hotărâri de consiliu local cu acest obiect”, confirmă Prefectura Sibiu în răspunsul trimis redacției.

De ce sunt nelegale majorările

Instituția Prefectului explică pe ce s-au întemeiat acțiunile sale. Problema principală este că primarul nu are dreptul să completeze salarii și indemnizații cu sume fixe, indiferent de argumentul invocat.

„Stabilirea în concret a indemnizației primarului și viceprimarului, dar și a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, se poate realiza numai conform prevederilor art. 38 din Legea nr. 153/2017 și succesiunii actelor normative, care nu reglementează dreptul primarului ca autoritate executivă să completeze salarii și indemnizații cu sume fixe de 1185 lei, respectiv 1415 lei”, precizează Prefectura.

Pentru sporul de până la 50% acordat pentru proiecte cu finanțare europeană, argumentul este diferit. Sporul în sine este permis de lege, însă nu poate fi aplicat unei baze de calcul umflate în prealabil. Acțiunile pe acest capitol, arată Prefectura, s-au întemeiat pe prevederi „care nu reglementează dreptul primarului ca autoritate executivă să acorde sporul de până la 50% la salarii și indemnizații calculate nelegal sau care au fost completate nelegal cu sume fixe de 1185 lei, respectiv 1415 lei”.

24 de procese, niciunul pierdut

Situația litigiilor arată astfel:

• 9 cauze soluționate definitiv. Două prin admiterea acțiunii Prefectului, la Iacobeni și Arpașu de Jos, iar alte șapte prin renunțare la judecată, în dosarele privind comunele Marpod, Racovița, Gura Râului, Bazna, Loamneș și Turnu Roșu, aceasta din urmă cu două dosare, unul pe dispoziția primarului și unul pe o hotărâre de consiliu local.
• 6 cauze soluționate nedefinitiv, tot prin admiterea acțiunii Prefectului: Poplaca, Alma, Sadu, Merghindeal, Moșna și Șeica Mică.
• 9 cauze aflate încă pe rolul instanței, privind comunele Vurpăr (două dosare), Apoldu de Jos, Cârțișoara, Șura Mare, Ludoș (două dosare, unul pe dispoziții și unul pe hotărâri de consiliu local), Bruiu și Hoghilag. Termenele sunt stabilite în septembrie și octombrie 2026.

Până acum, așadar, nicio acțiune a Prefecturii nu a fost respinsă de Tribunalul Sibiu.

Șase comune au renunțat la apărare

Prefectura arată că în șapte dosare procesele s-au încheiat fără judecarea fondului. Primarii din Marpod, Racovița, Gura Râului, Bazna, Loamneș și Turnu Roșu, plus consiliul local din Turnu Roșu, au acceptat argumentele Prefecturii, ceea ce a dus la închiderea cauzelor.

„În 7 dosare (Marpod, Racovița, Gura Râului, Bazna, Loamneș și Turnu Roșu – două dosare) s-au formulat cereri de renunțare la judecată deoarece pârâții, primarul comunei Marpod și UAT Marpod, primarul comunei Racovița și UAT Racovița, primarul comunei Gura Râului și UAT Gura Râului, primarul comunei Bazna și UAT Bazna, primarul comunei Loamneș și UAT Loamneș, primarul comunei Turnu Roșu și UAT Turnu Roșu și Consiliul local Turnu Roșu au înțeles motivele de nelegalitate invocate în acțiunea Prefectului Județului Sibiu. Așa fiind, recunoașterea nelegalității acordării acelor drepturi salariale a determinat solicitarea aplicării dispozițiilor art. 9 alin. (3) din Codul de procedură civilă privind renunțarea la judecată”, se arată în răspuns.

Sporul de 50%, în trei comune

Majorarea suplimentară de până la 50% a indemnizațiilor, pentru implementarea proiectelor cu finanțare europeană, apare în trei cazuri: Gura Râului, Poplaca și Hoghilag. Stadiile sunt diferite. La Gura Râului primarul a recunoscut nelegalitatea și s-a renunțat la judecată, la Poplaca acțiunea a fost admisă printr-o sentință care nu este definitivă, iar dosarul de la Hoghilag, care vizează patru dispoziții și două hotărâri de consiliu local, are termen pe 13 octombrie 2026, precizează Prefectura.

Amintim că, între timp, reprezentanții primăriei Poplaca ne-au răspuns că banii din salariile majorate au fost recuperați integral, după un control al Curții de Conturi.

Ce se întâmplă cu banii plătiți

La întrebările privind sumele efectiv plătite din bugetele locale și recuperarea lor, Prefectura nu comunică nicio cifră. Instituția explică: „Obiectul acțiunii prefectului a fost verificarea și anularea actelor administrative nelegale și a avut ca părți prefectul și autoritatea emitentă, deoarece, potrivit art. 255 din Codul administrativ, prefectul verifică legalitatea actelor administrative ale primarului și poate ataca în instanță actele pe care le consideră ilegale. Acțiunea prefectului este o acțiune de tutelă administrativă, având ca finalitate principală restabilirea legalității actului administrativ. Procedurile legale de executare a unei hotărâri judecătorești definitive, exced dreptului de tutelă administrativă”, se arată în răspuns.

Responsabilitatea revine, potrivit Prefecturii, chiar primăriilor care au emis actele anulate. „Hotărârea definitivă prin care instanța admite acțiunea prefectului și anulează acordarea unor drepturi salariale nelegale este titlu executoriu potrivit art. 22 din Legea nr. 554/2004, iar executarea revine autorității emitente, care trebuie să înceteze folosirea actului administrativ anulat ca temei pentru acordarea drepturilor salariale”, precizează instituția.

Practic, fiecare primărie decide singură dacă și cum recuperează banii plătiți în baza propriilor dispoziții anulate, iar o evidență centralizată a acestor sume la nivelul județului nu există.

Răspunsul complet al Prefecturii privind situația detaliată a proceselor poate fi consultat mai jos:

Sindicatul a intervenit de partea primarilor

Trebuie să precizăm că, în mai multe dintre procese, Sindicatul Național al Salariaților din Comunele și Orașele din România (SCOR) a cerut respingerea acțiunilor Prefecturii. Reprezentanții guvernului la Sibiu ne-au spus însă că sindicatul poate reprezenta angajații primăriilor, dar că litigiile nu îi privesc pe aceștia.

„Prefectul județului Sibiu a promovat acțiunile în cadrul controlului de tutelă exercitat în contradictoriu cu emitenții actelor administrative atacate, primari și UAT-uri și nu cu angajații primăriei”, se arată în răspuns.

Dispozițiile contestate au fost emise, potrivit motivărilor din dosare, la solicitarea salariaților reprezentați prin SCOR și a Asociației Comunelor, în baza unui acord încheiat la 29 ianuarie 2025. Tribunalul Sibiu a stabilit însă că un astfel de acord „produce efecte numai între părți și nu poate deroga de la dispozițiile legale imperative”.

Trebuie să precizăm că solicitarea Turnului Sfatului a vizat și alte aspecte: valoarea sumelor plătite, numărul de beneficiari, eventuale sesizări trimise Curții de Conturi sau organelor de urmărire penală și aplicarea prevederilor privind răspunderea persoanelor care au emis actele nelegale. Răspunsul Prefecturii nu le abordează, dincolo de precizarea că executarea hotărârilor nu intră în atribuțiile instituției.

Ce arată bugetele locale

În acest context, o analiză realizată recent de Turnul Sfatului arăta că fondul de salarii din primăriile sibiene a crescut cu 26% în 2025, iar 13 localități cheltuiau pe salarii mai mult de 70% din veniturile proprii. Adică salariile din primăriile sibiene au crescut chiar în anul în care au fost emise aceste dispoziții.

Datele Ministerului Dezvoltării, citate în analiză, arăta că, în 2025, cheltuielile totale cu salariile din administrațiile locale ale județului au urcat de la 265 de milioane de lei la aproape 335 de milioane, o creștere de peste un sfert. Veniturile proprii au crescut în același timp mult mai lent, de la circa 1,19 miliarde de lei la 1,32 miliarde, astfel că ponderea medie a cheltuielilor salariale în veniturile proprii a ajuns de la 22,16% la 25,31%. Concluzia analizei a fost că „fondul de salarii crește într-un ritm mult mai accelerat decât capacitatea administrațiilor locale de a genera resurse financiare proprii”.

Dacă e să analizăm datele oficiale ale comunelor care apar pe lista Prefecturii, vedem că la Iacobeni, unde acțiunea prefectului a fost admisă definitiv, cheltuielile cu salariile au ajuns în 2025 la 84,45% din veniturile proprii, față de 46,3% cu un an înainte, iar fondul de salarii a crescut cu aproape 29%. Situații asemănătoare apar la Hoghilag, cu 84,30%, și la Alma, cu 84,23%, ambele comune aflate în litigiu cu Prefectura. Singurele localități din județ cu ponderi comparabile, Laslea (89,72%) și Ațel (83,82%), nu figurează pe lista proceselor.

Și cele mai mari creșteri ale fondului de salarii din județ, de aproape 40% la Șura Mare și de peste 34% la Vurpăr și Moșna, s-au înregistrat în comune ale căror dispoziții au ajuns în instanță. La Poplaca, cazul de la care a pornit subiectul, creșterea a fost de aproape 12%, iar salariile au consumat 38,71% din veniturile proprii.

Trebuie să precizăm că fondul de salarii poate crește și din alte motive: de la angajări noi până la majorarea salariului minim pentru posturile de la baza grilei.