Robert Hanea, noul proprietar al spațiului de la Ursuline: Nu există o utilizare mai distructivă decât hotel; eu sunt custode, o clădire de la 1474 nu poate avea proprietar

Antreprenorul sibian Robert Hanea, fondatorul și conducătorul Therme Group, a participat vineri seară la o conferință, alături de Emil Hurezeanu, în care a prezentat planurile de ansamblu pentru viitorul complexului de clădiri. La finalul lunii august, Therme Group a anunțat că va investi 40 de milioane de euro pentru achiziționarea și transformarea fostei Mănăstiri a Ursulinelor din Sibiu într-un centru dedicat artei, patrimoniului cultural și educației.

Robert Hanea a mărturisit că decizia de a se implica s-a conturat în urmă cu 18 luni, când a participat la botezul fiului său în Sibiu, iar preotul Nicolae Popa i-a atras atenția asupra ansamblului mănăstiresc. „Acum 18 luni mi-am botezat fiul la biserică, iar părintele Nicolae mi-a spus: «Domnule, uitați-vă la mănăstire»”, a povestit Robert Hanea.

Acesta a explicat modul în care a ales să își asume provocarea: „Am venit și am petrecut șase ore în clădire. Când am plecat, mi-am dat seama că există două drumuri: să ignori și să lași misiunea altcuiva sau să ți-o asumi. Este nevoie de foarte mult capital și de un parteneriat onest. Lumea mea nu se desfășoară în lumea vorbelor, se desfășoară în lumea faptelor”.

Zvonuri despre hotel și piscină

În etapele premergătoare achiziției, estimată la aproximativ 10 milioane de euro, în Sibiu au circulat mai multe zvonuri, inclusiv unele care sugerau transformarea complexului într-un hotel cu 40 de camere. Reprezentanții proiectului au respins aceste ipoteze, declarând că își doresc să schimbe abordarea publică: „Dintr-o îngrijorare vrem să transformăm povestea într-o preocupare”.

Robert Hanea a subliniat că ansamblul are nevoie de o viziune pe termen lung, vizând „un spațiu nu doar refăcut, că multe se refac, ci și reînsuflețit” pentru sutele de ani care urmează. „Nu există o utilizare mai distructivă decât hotel”, a mai spus Hanea, precizând că are contracte și parteneriate prin firmele lui cu lanțul Marriott și cunoaște bine domeniul.

„Excludem hotelul. Am auzit de la cineva că m-aș gândi să fac piscină, ceea ce ar fi o competență, dar nu o necesitate. Excludem orice uz de natura asta. Uzul acestui loc vine din necesitatea pe care o are Sibiul, Transilvania și România în momentul acesta, având chiar o dimensiune europeană”, a precizat acesta.

Un spațiu al comunității, dedicat culturii și științei

Robert Hanea a subliniat că un monument de o asemenea importanță istorică aparține, în realitate, întregului oraș. „Este o revenire a mea în Sibiu, oraș din care n-am plecat niciodată. În ultimii 20 de ani am fost mereu prezent și am încercat să susțin din umbră multe acte de cultură și acte calitative. O clădire care a început să fie construită în 1474 nu poate fi în proprietatea cuiva. Ea devine, după un timp, proprietate comună, iar istoria devine comună”, a declarat Robert Hanea.

Acesta a explicat că abordarea sa nu este una de proprietar clasic, ci de administrator responsabil pe durata vieții: „În logica asta, este absolut normal pentru cineva ca mine să vină după 20 de ani și să încerce să fie nu proprietar, ci, în timpul vieții mele, custode al unui lucru care va merge pe linie de identitate mai departe”.

Referindu-se la perioada lungă în care clădirea a fost inaccesibilă, Hanea a punctat necesitatea redeschiderii ei către comunitate: „Ar fi un mare păcat să stăm, cum am stat 20 de ani, cu ușile închise. Ea trebuie redată Sibiului, dar într-un mod care privește spre viitor”.

„În businessul mare sunt cicluri de timp de 24 de ore, 7 zile, o lună, un an sau 5 ani. Există o altă axă de timp, care este de 30, 90 și 300 de ani. Ce vrem să facem aici nu are axa clasică de timp. Logica de a analiza termenul de recuperare, cât vrem să investim și câți bani vrem să facem eșuează, pentru că nu asta este intenția. Intenția este de a încapsula o valoare în locul ăsta, care să dea valoare locului mult timp”, a mai spus custodele complexului de clădiri.

Cine face parte din board

O clădire deschisă comunității, un hub cultural, un spațiu al artei și științei. Acestea sunt, în linii mari, planurile pentru viitorul Ursulinelor. Cum se va ajunge aici depinde foarte mult de ce vor creiona specialiștii cooptați în boardul de conducere al proiectului de reînsuflețire a clădirilor.

„Primul pas nu este ca liderul să aibă viziunea și să considere că a înțeles el foarte bine ce trebuie făcut, ci să adunăm grupurile de oameni care ne pot ajuta să gândim ce trebuie”, a declarat Robert Hanea.

Din board fac parte lideri culturali internaționali, precum Mark Spiegler (fost director al Art Basel și expert în politici culturale), Robert Hammond (cofondator al parcului High Line din New York), Ramona Chiriac (fost diplomat, a condus Reprezentanța Comisiei Europene în România), Emil Hurezeanu, Raluca Teodorescu, arhitecți și specialiști locali.

„Primul meu telefon după ce am anunțat a fost la domnul Emil Hurezeanu, rugându-l să mi se alăture în drumul ăsta de a gândi ce se va întâmpla aici”, a spus Hanea, completând: „Mark (Spiegler n.r.) este un prieten foarte bun de al meu și lucrează pentru noi de foarte mulți ani. Sâmbătă l-am sunat și l-am anunțat că face parte din board și l-am rugat să vină încoace să își ia un loc în grupul acesta de oameni”.

„Roby Hammond, care e foarte cunoscut, fiind fondatorul High Line-ului din New York, cel mai important parc din ultimii 30 de ani din New York. Roby a părăsit High Line-ul și a venit la noi acum șase-șapte ani și este vicepreședintele grupului nostru în New York. Deci vor fi foarte mulți oameni care vor aduce Sibiului valoare, alături de oameni ai locului care cunosc clădirea și cunosc fibra orașului”, a mai spus Robert Hanea.

Întrebări de la sibieni

În partea de final a conferinței, Robert Hanea a luat întrebări din public. Printre cei care au adresat întrebări s-au numărat avocatul Ștefan Nartea, profesorul Marian Țiplic sau jurnalista Oana Lazar.

Răspunzând întrebărilor, Hanea a precizat că va acorda atenție istoriei locului și mai înainte de a ajunge sub ordinul Ursulinelor și că viitorul hub cultural poate atrage turiști din țară care să stea la Sibiu mai mult de o zi. Autostrada Sibiu-Pitești, care se construiește, va aduce Sibiului deschidere către un potențial public de câteva milioane de oameni. „Build it and they will come”, a spus Hanea, completând că la Therme București, pe care l-a construit de la zero, a avut anul trecut peste 1,7 milioane de vizitatori.

„Nu putea să încapă acest proiect pe mâini mai bune”, a concluzionat, printre altele, Emil Hurezeanu.