Ramona Chiriac (Therme Group): De ce investește compania 40 de milioane de euro într-o clădire care nu se va amortiza niciodată

La finalul lunii august, Therme Group a anunțat că va investi 40 de milioane de euro pentru achiziționarea și transformarea fostei Mănăstiri a Ursulinelor din Sibiu într-un centru dedicat artei, patrimoniului cultural și educației — după ce Primăria Sibiu a renunțat la dreptul de preemțiune asupra clădirii.

Ramona Chiriac, Vicepreședintă pentru Impact Global a Therme Group, a răspuns întrebărilor ziarului Turnul Sfatului despre cum a apărut ideea, ce sumă acoperă exact achiziția, de ce o astfel de investiție nu se va recupera niciodată din punct de vedere financiar și ce va deveni, concret, ansamblul istoric în anii următori.

Când și cum a apărut ideea achiziționării fostei mănăstiri a Ursulinelor din Sibiu?

Credem profund că, atunci când ai privilegiul de a putea investi, ai și datoria de a reda ceva înapoi comunității și istoriei care te-au format. Robert Hanea, fondatorul Therme Group, este sibian, absolvent al Colegiului Național „Samuel von Brukenthal”, iar ideea achiziționării Mănăstirii Ursulinelor a pornit chiar de aici, din legătura sa personală cu Sibiul. Nu este o decizie apărută peste noapte, ci rezultatul unui proces îndelungat de gândire, dialog și distilare: de-a lungul timpului, am avut numeroase discuții cu reprezentanți ai patrimoniului cultural din Sibiu și din România, discuții care ne-au informat decizia și ne-au conturat, treptat, viziunea. Proiectul este o formă de a reinvesti succesul internațional al Therme acolo unde a început totul, din simțul unei responsabilități civice față de patrimoniul cultural pe care Therme Group o poartă de mulți ani. Este, în fond, felul nostru de a plăti o datorie față de trecut, pentru ca viitorul să aibă de unde să învețe.

Care au fost pașii parcurși până la decizia de a cumpăra ansamblul istoric? Cu cine v-ați sfătuit sau consultat pe acest subiect?

Am pornit de la o evaluare istorică, arhitecturală și tehnică riguroasă a ansamblului, realizată alături de istorici, arhitecți specializați în patrimoniu și instituții de cultură, inclusiv documentarea produsă de Muzeul Național Brukenthal, care a activat temporar spațiul în 2024, cu ocazia Festivalului SCAF, deschizând pentru prima dată publicului cripta mănăstirii. Ne dorim ca acest demers să fie construit transparent, în dialog cu comunitatea.

Ce înseamnă un astfel de centru și ce utilizări concrete sunt deja stabilite pentru spațiul ansamblului istoric?

Viziunea noastră este să transformăm Mănăstirea Ursulinelor într-unul dintre cele mai vizitate centre din Europa dedicate artei, patrimoniului cultural și educației. Este, totodată, un răspuns la o întrebare care ne preocupă: ce înseamnă, astăzi, să fii „cool” pentru un tânăr? Trăim într-o vreme în care tinerii au la dispoziție extrem de multe moduri de a-și petrece timpul liber, iar noi credem că merită să existe și o alternativă cu substanță, autenticitate și sens: un loc unde tinerii descoperă meșteșugul, arta, gastronomia autentică și antreprenoriatul creativ, ca forme de expresie cu adevărat împlinitoare. Ne dorim ca Mănăstirea Ursulinelor să devină un reper pentru o generație care caută autenticitate, apartenență și sens. În ceea ce privește gândirea și sistematizarea spațiului, principiul rămâne ferm: zona de patrimoniu și cultură va fi mereu respectată și rămâne nucleul simbolic al întregului ansamblu, în jurul căruia se organizează toate celelalte funcțiuni.

Au fost anunțate între 50 și 80 de locuri de muncă directe. Asta înseamnă că viitorul centru va fi unul care să „producă” cultură, educație etc.?

Da, exact acesta este sensul. Cele 50-80 de locuri de muncă directe anunțate acoperă atât roluri administrative, cât și roluri culturale și educaționale, practic tot ce este necesar pentru organigrama unui astfel de centru: de la management și operare, la curatori, ghizi de patrimoniu, meșteșugari, formatori, echipă pentru rezidențele de artiști și pentru programele comunitare. Este o instituție care va „produce”, în cel mai bun sens, cultură, educație și meșteșug, exact vocația istorică a locului, unde timp de sute de ani a funcționat o școală pentru fete.

Prin adresa transmisă Primăriei Sibiu, Therme Group anunță investiții de 40 de milioane de euro, din care peste 30 de milioane de euro pentru reabilitarea clădirilor. Sunt sume imense. Care este sursa acestora și care estimați că sunt principalele capitole de cheltuieli (consolidările, dotările etc.)?

Sursa este integral privată: capital și surse de garantare private. Din cele peste 30 de milioane de euro alocate reabilitării, cea mai mare parte se duce către consolidarea structurală a clădirii — un monument de peste 500 de ani, care ridică provocări tehnice serioase —, urmată de restaurarea elementelor de patrimoniu, refacerea acoperișurilor și instalațiilor, și abia apoi dotările pentru noile funcțiuni.

Care este destinația celor 10 milioane de euro (dintre investițiile anunțate și estimarea costurilor reabilitării)? Include aceasta costurile de achiziție ale clădirii?

Da, cele 10 milioane de euro acoperă și costul de achiziție al clădirii, alături de dotările necesare. Sunt incluse, de asemenea, dotarea și echiparea spațiilor culturale și educaționale, programul curatorial și expozițional, formarea meșteșugarilor și a echipei, cercetarea și documentarea istorică, precum și costurile operaționale din primii ani, până când centrul devine autosustenabil.

Prin enumerarea acestor sume în raport cu destinația propusă, devine evident că astfel de investiții nu vor putea fi recuperate niciodată. Prin urmare, se naște întrebarea: de ce? Care este motivația unor astfel de investiții din partea unui investitor privat, într-o clădire care, după cum se discuta și prin oraș înainte, are o poziție excelentă pentru un hotel, de exemplu, sau o altă destinație lucrativă?

Este o întrebare corectă. Noi avem în vedere un orizont investițional diferit de unul clasic: o miză pe termen foarte lung, gândită pe parcursul mai multor decenii, nu pe cicluri financiare scurte. Pentru noi, acest proiect este, în primul rând, un act de responsabilitate civică, o formă de curatorie civică, cum îi spunem noi. Acest loc merită mai mult decât o valorificare imobiliară clasică: merită să fie redat comunității. Credem, totodată, în efectul economic multiplicator pe care un astfel de centru îl poate genera pentru Sibiu și pentru România, prin turismul cultural, prin sprijinirea meșteșugurilor și a antreprenoriatului creativ, și prin atractivitatea suplimentară pe care o aduce orașului și regiunii. Este, totodată, o poveste personală: Robert Hanea reinvestește la Sibiu, unde a crescut și a învățat, o parte din succesul internațional al Therme. Iar pentru mine, ca diplomat de profesie, coincide cu o convingere mai veche: grija față de patrimoniu nu este un cost, ci o investiție în identitatea colectivă, iar identitatea colectivă este fundația pe care se construiește orice comunitate sănătoasă.

Din punct de vedere tehnic, când credeți că vor putea începe lucrările și cât apreciați că ar urma să dureze?

Suntem la începutul demersurilor cu autoritățile și urmează etapele de evaluare tehnică și de avizare specifice unui monument istoric de această amploare. Avem în vedere un orizont de timp potrivit unei investiții de o asemenea anvergură, care respectă complexitatea unui monument cu cinci secole de istorie arhitecturală suprapusă.

Există, în acest moment, vreo propunere pentru denumirea viitorului centru care va funcționa în ansamblul fostei mănăstiri a Ursulinelor?

Nu avem încă un nume final. Ni se pare important ca el să nu fie ales doar de noi, ci să reflecte identitatea locului și să rezoneze cu comunitatea din Sibiu. Este un subiect pe care ni-l dorim deschis, poate chiar printr-un proces participativ alături de sibieni, în perioada următoare.

Are în vedere Therme Group cooptarea de parteneri pentru noua viață a fostei mănăstiri sau sunt deja vizate anumite instituții? Mai există loc de propuneri noi?

Avem în vedere colaborarea cu toți partenerii relevanți, locali, regionali și europeni, din zona instituțiilor culturale și de patrimoniu, a educației, a meșteșugurilor tradiționale, artei contemporane și antreprenoriatului cultural. Lista nu este închisă: este exact genul de proiect care are nevoie de cât mai multe voci și mai multe mâini, iar ușa rămâne deschisă pentru instituții și parteneri noi, locali și internaționali.

Pentru că, de cele mai multe ori, necunoașterea este sursa multor reacții nepotrivite, cum a ajuns Therme Group să aibă preocupări în domeniul cultural și educațional, dar și cel referitor la patrimoniul cultural mondial?

De aproape un deceniu, Therme Group susține Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România. Prin platforma noastră dedicată artei, Therme Art, am derulat proiecte alături de Serpentine Gallery din Londra (pavilioanele Serpentine din 2021 și 2022), suntem investitor strategic al Superblue, unul dintre cei mai inovatori actori globali în artă experiențială, și am susținut, alături de British Council, participarea la patru ediții ale Bienalei de Artă de la Veneția, printre care ediția din 2022, distinsă cu Leul de Aur. Convingerea noastră, care se regăsește și în misiunea mai largă a companiei de democratizare a bunăstării, este că arta, cultura și patrimoniul sunt piloni esențiali ai bunăstării comunităților, o formă de infrastructură pentru calitatea vieții oamenilor.

Totodată, nu pot să nu vă adresez întrebarea: sunteți diplomat de carieră și aveți o experiență care acoperă atât de multe domenii. Cum s-au întâlnit Ramona Chiriac și proiectul revitalizării fostei mănăstiri a Ursulinelor?

Ca diplomat de carieră, am învățat că o identitate puternică nu se construiește prin izolare, ci prin capacitatea de a-ți cunoaște și respecta propriile rădăcini, în dialog deschis cu alte culturi. Astăzi, ca Vicepreședintă pentru Impact Global a Therme Group, înțeleg și mai limpede că impactul global pornește, de fapt, din local: nu poți construi un impact autentic la scară largă dacă nu ai grijă, cu adevărat, de rădăcinile unui singur loc. Poate tocmai de aceea simt întâlnirea cu Mănăstirea Ursulinelor ca pe o continuitate firească, nu ca pe o coincidență: Mănăstirea Ursulinelor este, în esență, o poveste despre rădăcini: ale Sibiului, ale Transilvaniei, ale unei Europe care s-a construit din conviețuire, nu din uniformitate. De altfel, într-o lume tot mai grăbită și mai fragmentată, cred că nevoia de a ne regăsi memoria, moștenirea și identitatea devine tot mai importantă, mai ales pentru generațiile tinere, care caută repere autentice într-un prezent adesea dezrădăcinat. Grija pentru acest loc este, în fond, o formă de a avea grijă de moștenirea pe care o lăsăm mai departe, nu ca pe un muzeu al trecutului, ci ca pe o fundație vie, pe care noile generații să se poată sprijini pentru a-și construi propria identitate, cu respect față de toate culturile cu care acest loc a dialogat dintotdeauna.

Și, la final: de ce a ales Therme Group Sibiul pentru o astfel de investiție?

Pentru că Sibiul este, în multe feluri, un laborator european al coexistenței: un oraș în care tradițiile săsești, maghiare și românești se citesc simultan, în același peisaj urban, așa cum s-a întâmplat și în interiorul acestei mănăstiri, împărțită de-a lungul timpului între comunități. Este o Capitală Europeană a Culturii, cu unul dintre cele mai bine păstrate centre istorice medievale din Europa, vizitat anual de peste un milion de turiști, aflat pe rute culturale și de pelerinaj precum Via Transilvanica. Și, nu în ultimul rând, este orașul de acasă al lui Robert Hanea. Alegerea Sibiului nu este așadar întâmplătoare: este, în egală măsură, o alegere strategică și una profund personală.

Cine este Ramona Chiriac

Ramona Chiriac are o experiență de peste două decenii în diplomație, afaceri europene și relații internaționale. Diplomat de carieră din 2008, ea a ocupat funcția de consul general al României la München, în perioada 2016–2021, reprezentând România în landul Bavaria. În 2021, a devenit șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, funcție în care a coordonat dialogul instituției europene cu autoritățile, mediul diplomatic și societatea civilă.

După încheierea acestei etape, Chiriac a făcut trecerea către mediul privat. Din 2026, este Vice President – Global Impact al Therme Group, unde valorifică experiența acumulată în diplomație și politici europene pentru dezvoltarea parteneriatelor strategice și a agendei internaționale a grupului, la intersecția dintre wellbeing, orașe, cultură și transformare socială.