ANALIZĂ Salariile din primăriile sibiene au crescut cu 26% în 2025. 13 localități consumă pe salarii mai mult de 70% din veniturile proprii. Într-un singur caz din județ a scăzut fondul de salarii, anul trecut

Analiza bugetelor localităților din județul Sibiu, cdin anii 2024 și 2025, arată clar o creștere a poverii salariale asupra bugetelor locale.

Veniturile proprii au crescut în 2025 de la aproximativ 1,19 miliarde lei în 2024 la 1,32 miliarde lei. În același timp, însă, cheltuielile totale cu salariile au înregistrat o creștere abruptă, de mai mult de un sfert. De la 265 milioane lei în 2024 la aproape 335 milioane lei în anul următor, potrivit datelor culese de Turnul Sfatului de pe site-ul Ministerul Dezvoltării.

Procentul mediu al cheltuielilor pe salarii din veniturile proprii a urcat de la 22,16 la sută în 2024 la 25,31 la sută în 2025, iar asta arată că fondul de salarii crește într-un ritm mult mai accelerat decât capacitatea administrațiilor locale de a genera resurse financiare proprii.

De la 48%, la 89%, cheltuieli pe salarii din veniturile proprii, într-un singur an

Situația devine alarmantă în anumite zone, unde aparatul administrativ consumă o proporție uriașă din ceea ce produce localitatea.

Dacă în 2024 localități precum Vurpăr cu 68,1 la sută, Hoghilag cu 66,3 la sută și Copșa Mică cu 63,9 la sută conduceau topul negativ, în 2025 situația se degradează sever. Procentele trec lejer de 70% și se apropie în câteva cazuri de 90%.

Laslea ajunge la un procent critic de 89,72 la sută, având cheltuieli de 3,76 milioane lei la venituri de doar 4,19 milioane lei.

Urmează Iacobeni cu 84,45 la sută, Hoghilag cu 84,30 la sută, Alma cu 84,23 la sută și Ațel cu 83,82 la sută.

Aceste primării funcționează aproape exclusiv pentru a-și plăti proprii angajați, lăsând foarte puțini bani pentru investiții și devenind complet dependente de transferurile de la bugetul de stat.

La polul opus se află cele două municipii și orașele și comunele limitrofe, puternic industrializate sau cu o piață imobiliară dezvoltată.

Municipiul Sibiu este cel mai eficient, cu cel mai mic procent din județ, înregistrând 10,8 la sută în 2024 și 12,61 la sută în 2025.

Deși salariile au crescut semnificativ aici, veniturile uriașe de peste 665 milioane lei în 2025 absorb cu ușurință acest impact.

Comuna Cristian se menține pe locul al doilea la eficiență, cu 11,6 la sută în 2024 și 12,73 la sută în 2025, susținută de parcul său industrial. Șelimbăr, o altă comună bogată, a înregistrat o ușoară îmbunătățire, scăzând de la 18,8 la sută în 2024 la 17,26 la sută în 2025, pe fondul creșterii substanțiale a veniturilor proprii.

Mediașul, în schimb, e depășit de Șura Mică și Cârța, localități unde procentul salariilor din veniturile proprii 22,07%, respectiv 22,63%. Procentul în Media a crescut ușor, de la 21,8 în 2024, la 22,75%, în 2025.

Dârlos, singura localitate din județ unde a scăzut în 2025 fondul de salarii

Există o singură localitate din județ unde pe parcursul anului 2025 au scăzut banii cheltuiți cu salariile, față de 2024: Dârlos. În rest, în toate localitățile, indiferent că sunt comune, orașe sau municipii, fondul de salarii s-a mărit. De la o creștere de 4,4%, așa cum e cazul comunei Șeica Mică, până la 34,3% sau 39%, cum se vede în Vurpăr și Șura Mare.

Cele mai mari creșteri ale bugetelor de salarii, pe lângă aceste două localități mai sunt în Moșna, Nocrich, Ludoș, Alțâna și Iacobeni.

Mai cumpătați au fost primarii din Dârlos, așa cum am amintit, Șeica Mică, Copșa Mică, Păuca, Ațel, Blăjel, Tălmaciu și Poiana Sibiului.

DATELE DIN 2024:

DATELE DIN 2025: