Andrei Degeratu, președinte și director general al Mineral Proiect Invest: „Începerea efectivă a exploatării la Valea Dobra este estimată pentru prima parte a anului 2028”

După ce Mineral Proiect Invest (MPI) a anunțat obținerea licenței de exploatare pentru zăcământul de roci magnezitice de la Valea Dobra, lângă Rășinari, Andrei Degeratu, președinte și director general al companiei, a răspuns în detaliu întrebărilor Turnului Sfatului despre calendarul concret al proiectului, sursele de finanțare a celor peste 400 de milioane de euro anunțați, locurile de muncă și beneficiile pentru comunitățile din Rășinari și Săliște, precum și despre garanțiile privind impactul asupra peisajului și turismului din zonă.

Care este termenul estimat pentru începerea efectivă a lucrărilor de exploatare la Valea Dobra? Vorbim despre luni, ani?

Începerea efectivă a exploatării la Valea Dobra este estimată pentru prima parte a anului 2028. Până atunci, calendarul proiectului prevede parcurgerea etapelor de autorizare, finalizarea proiectării tehnice și realizarea infrastructurii necesare începerii activității miniere. Conform calendarului actual, estimăm obținerea autorizațiilor de construire în cursul anului 2027 și demararea exploatării în primul semestru al anului 2028. Calendarul este unul estimativ și depinde de durata procedurilor de autorizare și de derularea etapelor tehnice ale proiectului.

Când estimați finalizarea uzinei de procesare de la Săliște și când ar putea ieși primele produse comerciale, respectiv MgO și Mg(OH)₂?

Uzina de la Săliște reprezintă etapa industrială a proiectului și va fi dezvoltată în paralel cu infrastructura minieră și logistică de la Valea Dobra. Actualul concept industrial prevede o capacitate de aproximativ 30.000 de tone/an de MgO și Mg(OH)₂ în prima fază.

Pentru construcția și punerea în funcțiune a primei etape industriale estimăm o perioadă de aproximativ 24 – 30 de luni de la finalizarea autorizării și demararea efectivă a investiției. Din acest motiv, data exactă a primelor produse comerciale va depinde de momentul în care sunt finalizate procedurile administrative și poate fi stabilită cu mai mare precizie după închiderea acestei etape. Conform calendarului actual, estimăm ca producția să înceapă în a doua jumătate a anului 2030. Dezvoltarea este modulară: prima etapă vizează MgO și Mg(OH)₂, iar ulterior platforma poate fi extinsă către magnezie electrofuzată și, într-o etapă ulterioară, magneziu metalic.

Ce autorizații mai lipsesc până la începerea propriu-zisă a exploatării – mediu, urbanism, altele – și în ce stadiu sunt?

Pentru începerea efectivă a activității sunt necesare parcurgerea procedurilor de autorizare de mediu și obținerea autorizațiilor aferente construcțiilor. Aceste proceduri sunt în pregătire, iar MPI se află în dialog cu autoritățile pentru parcurgerea etapelor necesare atât pentru exploatarea de la Valea Dobra, cât și pentru infrastructura asociată proiectului.

Cât timp estimați că va dura exploatarea zăcământului, la ritmul de extracție planificat?

Estimările actuale indică o durată de exploatare de aproximativ 30 – 50 de ani, în funcție de ritmul de dezvoltare a capacităților industriale, volumele efectiv extrase și evoluția proiectului în etapele următoare. Prima etapă de exploatare este gândită pentru o perioadă de 20 de ani și este dimensionată pentru procesarea a aproximativ 100.000 de tone de minereu anual în primii 10 ani de exploatare și a 200.000 de tone în următorii 10 ani, cu obținerea de produse din magneziu cu valoare adăugată ridicată.

Trebuie avut însă în vedere că proiectul este modular. Pe măsură ce capacitățile de procesare se extind, ritmul de extracție poate evolua, astfel încât durata totală a exploatării este o estimare tehnică, nu un termen rigid.

Cei peste 400 de milioane de euro sunt finanțați integral din surse private sau proiectul se bazează și pe fonduri europene ori garanții de stat?

Investiția de peste 400 de milioane de euro reprezintă valoarea cumulată estimată pentru dezvoltarea integrală a proiectului. Structura de finanțare este gândită ca una mixtă, care include capital propriu, finanțare bancară și instrumente de finanțare publică, inclusiv mecanisme europene disponibile proiectelor din domeniul materiilor prime critice.

MPI analizează aceste opțiuni în paralel și poartă discuții cu instituții financiare pentru structurarea finanțării proiectului. Proiectul se încadrează, prin natura sa, în cadrul european dedicat materiilor prime critice.

Care este structura de finanțare pe etape, cât se investește în prima fază față de etapele ulterioare?

Dezvoltarea este structurată în două componente industriale majore. Prima fază, care cuprinde dezvoltarea carierei, sistemul de transport pe cablu, instalația de procesare granulometrică și uzina pentru MgO/Mg(OH)₂, are un buget estimat la aproximativ 200 de milioane de euro.

A doua fază, dedicată producției de magnezie electrofuzată, are un buget estimat la aproximativ 215 de milioane de euro. Cele două faze pot fi dezvoltate succesiv sau, dacă structura de finanțare o permite, anumite componente pot fi demarate în paralel.

Aveți deja contracte semnate cu clienți industriali pentru produsele finale sau vindeți mai întâi pe piața liberă?

În această etapă, activitatea comercială se concentrează pe dezvoltarea relațiilor cu potențiali clienți industriali și pe structurarea viitoarelor acorduri de vânzare. Produsele vizate de prima fază au piețe industriale bine dezvoltate în Europa, iar unul dintre obiectivele proiectului este ca o parte cât mai mare a producției să fie contractată pe termen lung.

Câte locuri de muncă directe estimați că va crea proiectul și câte vor fi ocupate de localnici?

În zona Valea Dobra, estimările prezentate comunității indică aproximativ 20 – 25 de locuri de muncă directe asociate activității miniere. Pentru prima fază a platformei industriale de la Săliște sunt estimate aproximativ 75 de locuri de muncă. Un principiu asumat de proiect este acordarea de prioritate forței de muncă din comunitățile locale, în măsura în care există calificările necesare.

Pe măsură ce platforma industrială va fi extinsă, numărul locurilor de muncă va crește. În paralel, proiectul va genera locuri de muncă indirecte prin furnizori locali, transport, mentenanță, servicii și infrastructură.

Ce compensații sau beneficii concrete vor primi Rășinari și Săliște?

Proiectul va genera pentru comunitățile locale atât beneficii directe, prin veniturile la bugetele locale și locurile de muncă create, cât și beneficii indirecte, prin dezvoltarea infrastructurii, activitatea economică generată în zonă și susținerea unor proiecte locale. În cazul Rășinariului, 45% din redevența minieră aferentă exploatării va reveni direct bugetului local, 35% Consiliului Județean Sibiu, iar 20% bugetului de stat. Valoarea acestor venituri va crește gradual, pe măsură ce proiectul se dezvoltă și crește cantitatea de rocă extrasă. Valoarea acestora, pentru prima perioadă de exploatare gândită pe 20 de ani, este de peste 1,5 milioane de euro pentru Rășinari și 1,2 milioane de euro pentru Consiliul Județean Sibiu.

La aceste sume se adaugă efectul economic al locurilor de muncă. Pentru activitatea de la Valea Dobra sunt estimate 20 – 25 de locuri de muncă directe, iar veniturile salariale aferente acestora ar urma să genereze peste 500.000 de euro anual din taxe salariale, o parte relevantă revenind bugetului local.

În paralel, MPI are în vedere măsuri de sprijin pentru dezvoltarea comunității, precum programe de pregătire profesională și burse pentru tinerii care doresc să se califice pentru activitățile proiectului, precum și susținerea unor inițiative locale în domeniul infrastructurii, educației, culturii și turismului. Forma concretă a acestor proiecte va fi stabilită împreună cu autoritățile și comunitatea locală, în funcție de prioritățile identificate.

În cazul Săliște, beneficiile sunt legate în primul rând de dezvoltarea platformei industriale unde va avea loc procesarea. În prima etapă sunt estimate aproximativ 75 de locuri de muncă directe, cu prioritate pentru recrutarea forței de muncă disponibile la nivel local. Dezvoltarea uzinei va genera, de asemenea, venituri la bugetul local și activitate economică suplimentară prin lucrările de infrastructură, furnizorii, serviciile, mentenanța și celelalte activități necesare funcționării platformei industriale.

Obiectivul nostru este ca dezvoltarea proiectului să producă valoare economică și la nivelul comunităților în care acesta funcționează, iar aceste beneficii să crească odată cu dezvoltarea proiectului.

Ce garanții concrete oferiți că exploatarea nu va afecta peisajul sau atracția turistică a zonei?

Cariera este amplasată în extravilanul Rășinariului, la aproximativ 2 km de localitate, pe niște pășuni care nu au o însemnătate agricolă. La Valea Dobra nu se vor desfășura activități de procesare, ci doar activități de extracție și concasare primară (sfărâmarea rocilor), în vederea transportului pe funicular și în autobasculante.

Roca va fi transportată din zona carierei printr-un sistem electric pe cablu, pe o distanță de aproximativ 2,4 km, până la un punct de transfer, de unde va fi transportată cu vehicule electrice către uzina de procesare de la Săliște. De la punctul de transfer către Săliște este prevăzută utilizarea camioanelor electrice, iar traseul rutier a fost proiectat astfel încât să evite localitățile și zonele rezidențiale. Aceste soluții sunt tocmai răspunsul la specificul natural al zonei.

Dezvoltarea carierei se va face gradual, pe măsura avansării exploatării. În primul an, suprafața ocupată va fi de aproximativ 0,5 – 3 hectare, în anul 5 de aproximativ 3 – 3,7 hectare, iar în anul 10 de aproximativ 3,7 – 5,3 hectare. Abia în anul 20 este estimată atingerea unei suprafețe de aproximativ 6,8 hectare. Pentru a vizualiza mai ușor dimensiunea maximă, 6,8 hectare reprezintă, ca ordin de mărime, suprafața unui pătrat cu latura de aproximativ 260 de metri. Configurația carierei este proiectată astfel încât să nu intersecteze zonele fondului forestier pe întreaga perioadă de 20 de ani.

Ce se întâmplă cu terenul după epuizarea zăcământului? Există un plan de reabilitare?

Da. Proiectul prevede încă de la etapa de dezvoltare un plan de închidere, ecologizare și reconversie a zonei carierei. La finalul exploatării sunt prevăzute lucrări de stabilizare a taluzurilor, reamenajarea și înierbarea suprafețelor, reîmpădurirea anumitor zone, refacerea drumurilor tehnologice și monitorizarea zonei după închiderea activității. Zona carierei va fi reabilitată și reintegrată în peisaj la finalul perioadei de exploatare.

În plus, este avută în vedere posibilitatea unei reconversii funcționale a terenului după închiderea exploatării, inclusiv prin amenajarea unor zone pentru trasee turistice, activități de tip mountain-bike, puncte de belvedere sau alte utilizări recreative compatibile cu zona. Forma finală a reconversiei va fi stabilită la momentul respectiv împreună cu autoritățile și în funcție de condițiile existente după încheierea exploatării. Există precedente europene pentru astfel de reconversii, inclusiv în Austria, Marea Britanie, Suedia și Spania. Aceasta este viziunea de reconversie avută în vedere, iar forma finală va fi stabilită în documentația de închidere, împreună cu autoritățile și comunitatea.

Ce studii de impact asupra mediului au fost deja realizate și sunt publice?

Studiile tehnice și geologice necesare dezvoltării proiectului sunt într-un stadiu avansat, iar o parte dintre ele sunt finalizate. Evaluarea de impact asupra mediului aferentă dezvoltării efective face parte din etapa de autorizare care urmează obținerii licenței și va fi realizată și parcursă conform procedurilor legale aplicabile. Documentațiile care, potrivit legislației, fac obiectul procedurilor de consultare publică vor fi puse la dispoziție în cadrul acestor proceduri.