Securitatea din Sibiu avea 144 de cadre la data de 24 septembrie 1988, potrivit unui document de arhivă publicat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Documentul face parte dintr-o analiză mai amplă privind dimensiunea aparatului represiv al regimului comunist spre finalul existenței sale.
Din cele 144 de cadre alocate județului Sibiu, 119 erau bărbați și 25 femei, plasând structura sibiană pe locul 17 în rețeaua teritorială a Securității. Sibiul este inclus la categoria județelor cu efective medii, între 130 și 200 de cadre, categorie care include, potrivit CNSAS, județe „cu populație semnificativă sau activități economice importante”.
Prin comparație, media per județ era de aproximativ 132 de cadre. Sibiul se situa imediat sub Arad, unde erau 154 de cadre și peste Maramureș, care avea 134 de cadre. Cele mai mari efective teritoriale erau înregistrate la Securitatea Municipiului București, unde sunt înregistrate 557 de cadre, Constanța avea 285. Cele mai mici efective se aflau la Sălaj, unde au fost înregistrate 76 de cadre și Covasna, cu 73 de cadre.
Documentele, aflate în dosarul A.C.N.S.A.S. Cab I.V. 40, Cabinet Iulian Vlad, arată că, la finalul regimului comunist, Departamentul Securității Statului (DSS) avea un total de 14.629 de angajați la nivel național. Cel mai mare număr îl înregistra Aparatul central de la București, unde erau înregistrate 6.023 de cadre, rezultând un procent de 41,17 din total. Urmau structurile teritoriale cu 5.869 de cadre, iar apoi Trupele de Securitate cu 2.737 de cadre.
Femeile din Securitate
La nivel național, femeile reprezentau 15,70% din totalul angajaților DSS, adică 2.297 de persoane. Doar 22 dintre ele ocupau funcții de conducere. Conform CNSAS, ponderea generală demonstrează că, deși femeile dețineau un rol numeric important pe anumite nișe tehnice și administrative, unde depășeau deseori 25-30% din colectiv, la nivel global întregul aparat de Securitate rămânea o structură controlată și operată în proporție de 84,30% de bărbați.
Citește și:
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Reporter
Alătură-te comunității
4 răspunsuri
-
Câți din foștii securiști mai trăiesc și ca urmare pot răspunde pentru faptele lor?
Unii dintre ei, chiar dacă nu mai trăiesc, sau sunt onorabili pensionari, sunt binecunoscuți sibienilor: Cpt. Dănuț N. Costea(care l-a supravegheat informativ pe Mont Blanc din Gura Râului), Rodica Frățilă(după 1990 s-a sinucis; a supravegheat informativ atelierul Balanțe de uz casnic de la fosta Balanța), cpt. Stefan Ifrimelea( acoperit ca inginer, decedat; a asigurat acoperirea informativă a secției a II-a de la fosta fabrică Balanța), Vasile Nan(a răspuns de supravegherea informativă de la fosta fabrică de cântare) și lt. col. Cornel Șerban, reciclat în SRI și fost ofițer în cadrul DGIPI după 1990.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Na Campean, ca iar ai dat cu rahat in ventilator! Si tu si lumina aia stinsa de la aeroport, Gardea,…
Te-ai facut sluga lui Huja, Orlatene, nu ai pic de rusine?
Fraieri ei. Dacă trânteau un bloc de 8 etaje acolo cu modificare POT/CUT, niște sute de metri pătrați de betoane…
Măi, stimați comentaci, voi chiar nu vă mai faceți bine! Pentru voi, orice gest trebuie să ascundă o conspirație? Până…
Intrebare, strazile din aceasta zona apartin de primaria Sibiu sau inca apartin de primaria Rasinari?
Citește și
-
Primarul Astrid Fodor despre notele trimise la Securitate și verdictul CNSAS: Nu am oferit informații din proprie inițiativăȘtefan Dobre4 iulie 2025Fodor a explicat că ceea ce apare în arhiva CNAS ca note transmise Securității sunt informații obținute în urma unor interviuri obligatorii în fața ofițerului de securitate. Astrid Fodor era responsabilă pe vremea comunismului cu exporturile de stofe, iar orice
Lasă un răspuns