Un adăpost de protecție civilă nu înseamnă doar pereți de beton. La Sibiu, situația dotărilor de bază rămâne neclară. „Cât poți rezista fără să mergi la baie?” 

Un adăpost de protecție civilă înseamnă mai mult decât un subsol în care oamenii se pot refugia. Pentru a putea fi folosit în condiții de siguranță, spațiul are nevoie de ventilație, instalații sanitare și electrice funcționale, apă, acces liber și uși corespunzătoare. Tocmai asemenea dotări apar printre deficiențele semnalate la adăposturile din județul Sibiu, unde un singur spațiu din 99 este declarat funcțional.

Datele publicate în luna iulie de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență arată numai încadrarea fiecărui adăpost: funcțional, parțial funcțional sau nefuncțional, fără să explice ce dotări lipsesc la fiecare adresă. În aceste condiții, nu se poate afla din evidența publică în câte adăposturi există WC-uri funcționale, câte au sisteme de ventilare care pot fi pornite sau câte ar putea asigura apă și energie electrică în timpul unei situații de urgență.

„Cât poți rezista fără să mergi la baie?”

Problema condițiilor elementare din interiorul adăposturilor a fost ridicată public de Camelia Proca, președinta ALEG Sibiu și membră a Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Sibiu. Ea a amintit că au trecut aproape 9 luni de când situația adăposturilor a fost discutat într-o ședință a ATOP. Într-o postare pe Facebook, Camelia Proca a atras atenția în special asupra toaletelor, o problemă care poate părea secundară până în momentul în care zeci sau sute de persoane ar trebui să rămână într-un spațiu închis pentru o perioadă nedeterminată.

„M-a frapat în mod special un detaliu despre lipsa toaletelor în aceste adăposturi. Detaliu major din punctul meu de vedere, ca femeie. Cât poți rezista fără să mergi la baie?”, a scris Camelia Proca.

Ulterior, ea a explicat pentru Turnul Sfatului că discuția nu trebuie redusă doar la numărul spațiilor înscrise într-un inventar.

„Gândește-te la femei, la copii și la persoanele cele mai vulnerabile, pentru care situația este mult mai complicată. Dacă s-ar întâmpla o situație excepțională ce ar putea face aceste categorii de persoane?”, spune Camelia Proca.

Documentele publice consultate de Turnul Sfatului nu indică însă punctual care adăposturi nu au toalete și nici starea instalațiilor sanitare de la fiecare adresă. Problema instalațiilor sanitare apare totuși în planul de măsuri adoptat de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență în 2024. Documentul prevedea verificarea și întreținerea în permanență a WC-urilor și dușurilor, alături de sistemele de filtroventilație, instalațiile electrice, ușile metalice și căile de acces.

Citește și Atacuri aeriene sau dezastre naturale? În tot județul există un singur adăpost de protecție civilă funcțional: la mall. Pentru cele cu nereguli, amenzile sunt de 50 de lei

Probleme la ventilație, electricitate și ieșiri

Controalele prezentate de autorități la sfârșitul anului trecut au scos la iveală deficiențe la uși și garnituri, instalații electrice și sisteme de ventilare, precum și ieșiri blocate. Unele spații fuseseră modificate pentru introducerea utilităților sau transformate în depozite. Costul minim estimat atunci pentru remedierea problemelor depășea 11,9 milioane de lei, fără a include eventualele expertize privind structura de rezistență.

Noua evidență IGSU arată că județul Sibiu are în prezent 99 de adăposturi de protecție civilă: unul funcțional, 17 parțial funcționale și 81 nefuncționale. Singurul declarat funcțional este adăpostul privat din parcarea subterană a Promenada Mall, cu o capacitate de 150 de persoane. În municipiul Sibiu sunt inventariate 96 de spații, iar la Mediaș alte trei. Clasificarea nu oferă însă răspunsul la o întrebare esențială pentru populație: ce condiții ar găsi concret oamenii în interiorul fiecărui adăpost?

ATOP va cere un nou raport

János-Ervin Iakób, președintele ATOP Sibiu și consilier județean USR, spune că autoritățile locale și asociațiile de proprietari au fost notificate după controale, dar nu cunoaște ce lucrări au fost făcute ulterior.

„S-au făcut controale, au fost notificate UAT-urile responsabile de adăposturile publice și au fost notificate asociațiile de proprietari. Concret, ce s-a întâmplat ulterior nu știu. Voi introduce subiectul pe ordinea de zi a ședinței ATOP de la sfârșitul lunii octombrie și voi cere Inspectoratului pentru Situații de Urgență un raport actualizat privind măsurile luate și eventualele controale ulterioare. A trecut aproape un an de când am întrebat și trebuie să vedem ce s-a mai întâmplat”, spune președintele ATOP.

În iunie, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a actualizat componența unui grup de lucru însărcinat cu evaluarea tehnică a adăposturilor și stabilirea necesarului de finanțare. Din grup fac parte 14 reprezentanți ai ISU, Prefecturii, Consiliului Județean, Inspectoratului Județean în Construcții și primăriilor Sibiu și Mediaș. Hotărârea nu prezintă un termen pentru finalizarea evaluării și nici rezultatele obținute până acum.

Reparațiile pot fi plătite de primării, la cererea asociațiilor

O lege intrată în vigoare în iulie permite consiliilor locale să finanțeze repararea și întreținerea adăposturilor private din subsolurile blocurilor. Finanțarea nu este obligatorie, iar mecanismul poate fi pus în mișcare numai la solicitarea asociației de proprietari. Camelia Proca consideră că această condiție riscă să întârzie intervențiile, mai ales în blocurile în care locatarii nu cunosc procedura sau nu se pun de acord asupra lucrărilor.

„Faptul că solicitarea trebuie să vină de la asociația de proprietari mi se pare că îngreunează lucrurile. Mai corect mi s-ar părea să inițieze Primăria”, spune aceasta.

Lecția unei țări aflate în război

Reporterul Turnul Sfatului a vorbit cu Tetiana, o refugiată din Ucraina stabilită la Sibiu, care întâmplător este și arhitect de meserie pentru a afla cum au fost și cum sunt gestionate în prezent aceste spații. Tetiana a lucrat la planșele de execuție ale unei clădiri administrative care includea un adăpost. 

„Instalațiile sanitare, ventilația cu filtrarea aerului, sursele de energie de rezervă și rezervele de apă sunt elemente esențiale, nu dotări opționale. În funcție de clasa adăpostului, pot fi necesare uși speciale, rezistente la impact, și există foarte multe cerințe prevăzute de normativele de construcție. Nu este o chestiune simplă”, explică aceasta.

Femeia spune că adăposturile din țara sa fuseseră, la rândul lor, neglijate în anii de pace și că pentru populație și autorități a fost un adevărat coșmar să aducă aceste spații în starea lor de funcționare în timp ce în paralel în oraș aveau loc bombardamente.

„Și la noi a fost exact la fel, din păcate. Să dea Dumnezeu să nu să se ajungă vreodată și aici în situația în care să fie nevoie de ele, însă, mesajul meu către autoritățile de aici este că ar fi bine să se ocupe de acest subiect în timp de pace, fără să fie forțați de o situație de război sau altă catastrofă pentru că în acel haos realitatea se schimbă radical într-un mod inimaginabil”, rezumă Tetiana.

În Ucraina autoritățile și populația a fost nevoită să-și aducă adăposturile de protecție civilă în stare de funcționare în timp de război.

În urmă cu patru ani, Turnul Sfatului a realizat un amplu reportaj prin adăposturile de protecție civilă din Sibiu. Vă invităm să îl citiți aici: FOTO VIDEO Am văzut unde ne refugiem în caz de război – pivnițe vechi de peste 30 de ani și ascunzători de lux în clădirile noi