Dan Nanu, director DJC Sibiu, despre situația monumentelor istorice: „S-a umplut de acoperișuri de tablă, că doar în reclame zice că sunt cele mai rezistente”

Dan Nanu, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Sibiu, a vorbit despre situația monumentelor istorice din județul Sibiu. Acesta a subliniat deficitul de personal specializat din cadrul DJC Sibiu comparativ cu numărul mare de monumente, intervențiile ilegale asupra monumentelor și importanța încurajării colaborării cu arhitecții sibieni.

Declarațiile directorului au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc luni, la Casa cu Frescă, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea Ordinului Arhitecților din România (OAR).

Nanu precizează că, în acest moment, în județul Sibiu, există 1.067 de monumente istorice, însă multe dintre acestea nu figurează pe lista oficială, întocmită în 2015. „Lista aceasta trebuia actualizată o dată la cinci ani, însă imediat se fac 11 ani și încă nu a existat o updatare. Am tot făcut adrese la Minister, deoarece acea listă trebuie actualizată din mai multe motive”, explică Nanu.

Acesta subliniază că lista monumentelor istorice, în forma sa actuală, conține multe erori care trebuie rectificate, precum monumente consemnate încă din anii ’90 care nu mai există în ziua de astăzi sau altele care figurează de mai multe ori pe listă sub nume diferite.

Multe monumente, puțini angajați

Directorul explică faptul că DJC Sibiu are cel mai mare număr de angajați din țară, chiar mai mult decât cea din București, care, deși are mai multe posturi, dispune de un număr mai mic de personal. Nanu punctează că, în județul Sibiu, există doar în jur de trei UAT-uri care nu au monumente istorice pe teritoriul lor, însă dispun de zone istorice protejate.

„La Direcția pentru Cultură avem doar 11 angajați, dintre care efectiv doar 5-6 sunt personal de specialitate pe teren pentru peste 1.000 de obiective. Este destul de greu, mai ales să mergi în fiecare sat să vezi ce se întâmplă”, adaugă Nanu.

Ca exemplu, directorul amintește de perioada pandemiei în care „a fost lăsată la liber devastarea satelor din punct de vedere al patrimoniului”. Nanu spune că în această perioadă au avut loc o multitudine de încălcări ale Legii 422/2001 care reglementează protejarea monumentelor istorice.

„S-a umplut de acoperișuri de tablă, că doar în reclame zice că sunt cele mai rezistente, cu toate că încă există case cu acoperiș din țiglă veche care încă se mențin bine. Au fost puse polistiren, care este cancerul cărămizii vechi, geamuri de termopan PVC și, mai nou, panouri fotovoltaice, amplasarea acestora fiind interzisă pe șarpanta dinspre fațada caselor”, explică Nanu.

Referitor la această situație, directorul precizează că, deși angajații DJC Sibiu realizează rapoarte pe care le trimit la poliție, adesea persoanele vinovate de intervențiile ilegale asupra monumentelor scapă nepedepsite. „Chiar dacă polițiștii propun începerea urmăririi penale, 99% din cazuri nu ajung la procuror, se lasă cu neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală. Puține cazuri s-au lăsat cu amendă penală sau cu revenire la forma inițială, dar în cazurile respective, dacă se revine la forma inițială, există riscul să cadă casa”, punctează Nanu.

Acesta atrage atenția și asupra faptului că, din cele 1.067 de monumente din județul Sibiu, 20 se află în stare de colaps, iar alte 15 se află în stare de precolaps.

Este nevoie de mai multă colaborare între Direcția de Cultură și arhitecți

În ceea ce privește relația DJC Sibiu cu arhitecții, Nanu menționează că este nevoie de o colaborare mai bună, pentru a putea înțelege diferitele perspective și pentru evitarea eventualelor conflicte și neînțelegeri care încetinesc procedurile.

„De exemplu, din experiența mea de 20 de ani la Direcție pot să vă spun că sunt foarte rare cazurile în care am găsit proiecte majore, care conțin mai multe componente, unde să vedem o documentație completă de la cap la coadă. Astfel, tot trebuie să cerem completări și așa mai departe. Mie nu îmi place împinsul ăsta de hârtii și tocmai de aceea vreau să reamintesc că telefonul meu stă la dispoziția arhitecților în aproape fiecare zi din săptămână. […] Nu-mi amintesc o întâlnire la care să fi participat Direcția Județeană pentru Cultură la o discuție, ceea ce cred că ar fi cazul – să organizăm câteva runde de discuții și, după ce epuizăm supărările, să ajungem la o concluzie despre cum să mergem mai departe”, spune Nanu.

Un aspect pozitiv legat de situația monumentelor istorice din Sibiu este semnalat de Gabriel Roșca, fost președinte al Filialei Sibiu-Vâlcea a OAR în perioada 2006 – 2014. „Consiliul Județean Sibiu este singurul consiliu județean din țară care pune în aplicare o schemă de finanțare publică pentru monumente istorice private”, spune Roșca.

Cu toate acestea, Iulia Olaru, inspector principal al Consiliului Județean (CJ) Sibiu, spune că, asemenea Direcției de Cultură, și CJ suferă de probleme în ceea ce privește personalul specializat, dar observă că există o îmbunătățire notabilă a proiectelor de urbanism. „Ne confruntăm cu un deficit sever de specialiști în administrație. Suntem doar 7 arhitecți/urbaniști angajați la CJ Sibiu din totalul de 18. Totuși, ușile noastre sunt deschise pentru consultări prealabile cu proiectanții. În ultimii 5 ani am remarcat o creștere evidentă a calității documentațiilor de urbanism”, punctează Olaru.

25 de ani de OAR, sărbătoriți pe strada Poștei

Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România organizează, în perioada 5–11 octombrie, evenimentul „OAR 25 | Livrăm arhitectură pe strada Poștei”, care marchează 25 de ani de la înființarea organizației. Seria de evenimente, organizată în parteneriat cu Extensia Universitară Sibiu a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, a început luni, de Ziua Mondială a Arhitecturii, cu o conferință de presă și vernisajul unei expoziții în aer liber, care poate fi văzută toată săptămâna pe străzile Poștei și Mitropoliei.

Vineri, 9 octombrie, sunt programate ateliere gratuite pentru elevii de gimnaziu și liceu, cu înscriere prealabilă, iar vineri și sâmbătă, pe strada Poștei vor putea fi văzute o instalație de mobilier urban realizată de studenți și elevi, un „punct de livrare a arhitecturii” și o librărie tematică. Sâmbătă, 10 octombrie, istoricul Răzvan Pop va conduce două tururi ghidate prin Palatul Poștei, Banca Națională a României și Casa cu Frescă, după care va avea loc o dezbatere despre străzile pietonale, în cadrul agorei „FOR Sibiu”, iar seara evenimentul se încheie cu un street party.