Arhitectul-șef al Sibiului: „Majoritatea avea impresia că arhitectul e un fel de inginer”. Cum s-a schimbat în ultimele decenii felul în care e privită profesia

Rolul arhitectului e tot mai bine înțeles de cei care își construiesc o casă sau amenajează un spațiu, iar profesia, marginalizată în comunism, și-a recăpătat treptat statutul după 1990. Așa vede lucrurile Marius Jivan, arhitectul-șef al Primăriei Sibiu. El a vorbit luni despre relația dintre arhitecți, administrație și cetățeni, la conferința de presă organizată la Casa cu Frescă pentru cei 25 de ani ai Ordinului Arhitecților din România (OAR). Gabriel Roșca, fost președinte al Filialei Sibiu-Vâlcea a OAR, a cerut ca instituțiile publice să dea exemplu prin proiectele pe care le finanțează.

Marius Jivan spune că, în timp, „consumatorul de arhitectură”, adică cel care are nevoie de o casă sau de o amenajare, a devenit mai cultivat. Schimbarea a venit însă greu. „Cu greu, cei din jurul nostru și-au cristalizat ideea despre ce înseamnă să fii arhitect, ce înseamnă să ai o cerință față de un arhitect. Majoritatea avea impresia că arhitectul e un fel de inginer. Nu făceau distincția asta”, spune Jivan.

Arhitectul-șef își amintește că, în urmă cu mai mulți ani, cei care voiau să-și construiască o casă știau doar că au nevoie de un proiect și mergeau direct la inginer. „Îi spuneai: «Domnule, îți trebuie un arhitect, care să vină cu o latură mai puțin tehnică, care nu se gândește doar la structură. Poate ai nevoie de un pic de poezie, un pic de viziune». Omul nu înțelegea”, povestește Jivan.

După 1990, spune el, profesia și-a recăpătat statutul și pentru că vechii arhitecți și-au transmis experiența noilor generații. „Cred că pot să remarc această evoluție. Nu e suficientă, nu e cea mai bună ca rezultate, dar încet-încet cred că evoluăm”, spune Jivan. El a amintit și că, la numărul de arhitecți raportat la populație, România „stă destul de jos”.

Jivan i-a încurajat pe studenții la arhitectură prezenți la conferință să facă o parte din practică în administrația publică. „Cred că e cazul să vezi meseria asta din toate părțile, inclusiv din administrație. Îi va ajuta ulterior în a-și practica visul”, explică el.

„Statul este primul care dă semnalul”

Gabriel Roșca, moderatorul discuției, a spus că ideea ca arhitecții stagiari să poată face o parte din stagiu în administrație e discutată de mai mult timp în cadrul Ordinului. El consideră că arhitectura și investițiile publice au un rol important în educarea publicului, pentru că ar trebui să fie un exemplu. La acest capitol, spune Roșca, România mai are de recuperat.

„În România nu avem încă această politică foarte clară pe care o vedem în alte state. Spre exemplu, în Germania, în momentul în care se stabilește un standard nou în construcții, statul este primul care dă semnalul. Asta înseamnă arhitectură de calitate, un spațiu de calitate, înseamnă un oraș care funcționează”, spune Roșca. Fostul președinte al filialei recunoaște că nici în Germania lucrurile nu sunt perfecte, dar își dorește ca administrațiile locale din România să urmeze aceeași direcție.

Roșca a spus că unele proiecte publice ridică semne de întrebare. „Proiectele realizate sunt realizate, dar sunt și proiecte în derulare la care avem niște semne de întrebare și la care merită să vedem ce putem face”, a adăugat el.

Conferința de presă a deschis seria de evenimente „OAR 25 | Livrăm arhitectură pe strada Poștei”, organizată până pe 11 octombrie de Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România, în parteneriat cu Extensia Universitară Sibiu a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.