Zăcământul de apă minerală balneoterapeutică și nămol terapeutic de la Bazna, exploatat de Romgaz pe o suprafață de aproximativ 78 de hectare, nu a mai fost evaluat geologic din 2003. Jumătate dintre sondele din perimetru sunt propuse spre conservare, iar licența de exploatare a companiei expiră în 2029. Dinacest motiv, Romgaz a comandat un nou studiu de resurse și rezerve, care trebuie să fie gata până în mai 2028.
Contractul pentru realizarea studiului, în valoare de 311.160 de lei fără TVA, a fost atribuit la sfârșitul lunii august Societății Naționale a Apelor Minerale.
Un studiu vechi și o licență care expiră în 2029
Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz exploatează zăcământul de ape minerale și nămol terapeutic de la Bazna din 2003, în baza unei licențe valabile 20 de ani. Documentul a fost prelungit în februarie 2024 pentru încă 5 ani. În acest an, societatea a început pregătirile pentru următoarea prelungire, dar totodată are în vedere și documentația tehnică ce stă la baza exploatării.
Faptul că un zăcământ balnear este exploatat de o companie de gaze nu este o întâmplare. Nămolul terapeutic de la Bazna se formează chiar din apa adusă la suprafață de sonde: apa minerală se acumulează în bazine, iar nămolul care se depune pe fundul lor este ridicat la suprafață împreună cu apa sărată, sub presiunea gazului metan. Apa sărată de Bazna este valorificată din anul 2000.
„În perspectiva anului 2029, când ROMGAZ intenționează să solicite o nouă prelungire a licenței de exploatare pentru Perimetrul Bazna I – ape minerale și nămoluri terapeutice, este necesară actualizarea documentației tehnice privind resursele și rezervele zăcământului. Având în vedere că ultimul Studiu a fost realizat în anul 2003 și nu mai corespunde din punct de vedere al actualității datelor, al cerințelor tehnice și al cadrului normativ în vigoare, se impune elaborarea unei noi documentații de evaluare a resurselor și rezervelor, în conformitate cu legislația și standardele aplicabile”, argumenta societatea în caietul de sarcini atunci când a lansat licitația pentru contractarea serviciilor de realizare a noului studiu.
Noul studiu urmează să fie depus pentru omologare la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), succesoarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), precizează documentul.
Apa și nămolul de la Bazna, analizate după 20 de ani în noul studiu
Conform caietului de sarcini, societatea contractată trebuie să refacă practic radiografia geologică a zonei, de la structura subsolului până la proprietățile chimice ale apei și ale nămolului.
„Studiul va avea ca scop caracterizarea detaliată a cadrului geologic, hidrogeologic, geochimic și geotehnic al perimetrului, determinarea parametrilor cantitativi și calitativi ai resurselor, precum și evaluarea condițiilor de exploatare în regim durabil, în conformitate cu legislația și normele tehnice în vigoare”, precizează documentul.
Mai departe, caietul de sarcini detaliază ce anume trebuie să rezulte din cercetare. „Prin investigarea structurii geologice, a regimului de alimentare și circulație a acviferelor, a proprietăților fizico-chimice ale apei minerale și a caracteristicilor fizico-chimice și balneologice ale nămolului terapeutic, se va fundamenta capacitatea exploatabilă a zăcământului și se vor stabili parametrii necesari clasificării resurselor și rezervelor”, se arată în document.
Societatea Naționale a Apelor Minerale, cea care va realiza studiu, va trebui, printre altele, să preleveze probe de apă și de nămol, să facă măsurători sistematice ale parametrilor hidrogeologici la toate sondele funcționale, să transporte și să analizeze probele în laboratoare acreditate, să facă analize balneologice, planuri de situație, profile și ridicări topografice, precum și măsurători sistematice la lacurile de nămol terapeutic.
Jumătate dintre sonde, propuse spre conservare
Conform datelor prezentate de Romgaz, din cele 12 sonde inventariate, șase sunt trecute ca active, iar celelalte șase apar cu mențiunea „propusă spre conservare”. Șase sonde au fost forate în 2001. Cea mai adâncă coboară până la 103 metri și are filtre montate pe cinci intervale diferite, între 25 și 88,5 metri.
Sondele sunt numerotate de la FI – FX și F14.
„Lucrările de exploatare realizate privind sondele FI – FX și F14, incluzând pompările experimentale și măsurătorile sistematice ale debitelor instantanee de exploatare efectuate, au permis evaluarea rezervelor și resurselor de ape minerale și a nămolului din zona Bazna, jud Sibiu”, au precizat reprezentanții Romgaz.
În ceea ce privește nămolul terapeutic, acesta este stocat în trei bazine, cu o suprafață totală de 4.964 de metri pătrați: bazinul nr. 2 are 1.733 mp, bazinul nr. 3 are 1.759 mp, iar bazinul nr. 4 are 1.472 mp.
Romgaz explică de ce vrea ca noul studiu să fie efectuat de o altă societate
Romgaz explică de ce nu poate realiza studiul cu propriile echipe, deși are o experiență în explorare care începe în anul 1909:
„Având în vedere complexitatea tehnică a lucrării, precum și cerințele specifice impuse de reglementările ANRMPSG privind fundamentarea și omologarea resurselor și rezervelor, realizarea Studiului va fi atribuită unui operator economic extern specializat, cu experiență relevantă în domeniul evaluării zăcămintelor de substanțe minerale utile, având în vedere că la nivelul societății nu există personal specializat care să poată întocmi documentația”.
Studiul trebuie predat în martie 2028
Atribuit Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM) în august 2026, contractul are o durată de 2 ani de la semnare.
Până la finalizarea studiului, în martie 2028, societatea trebuie să să transmită rapoarte lunare privind testările hidrodinamice ale sondelor, măsurătorile parametrilor hidrogeologici și rezultatele analizelor de laborator și balneologice.
Societatea Națională a Apelor Minerale administrează majoritatea apelor minerale din România
SNAM este companie cu capital integral de stat, în portofoliul Ministerului Economiei, și deține licențe emise de ANRM pentru explorarea și exploatarea pentru o parte importantă din perimetrele de apă minerală din România și vinde apa în vrac îmbuteliatorilor. În ultimii ani compania a intrat și în zona de wellness, fuzionând prin absorbție cu Germisara SA și preluând astfel acces la stațiunea Geoagiu-Băi, potrivit economedia.ro.
Bazna și turismul
Reevaluarea zăcământului vine într-o comună unde turismul balnear este văzut ca un motor economic. Bazna este, potrivit unei analize publicate anterior de Turnul Sfatului, pe locul patru în județ la numărul de turiști cazați între 2001 și 2022, cu 235.226 de persoane, după Sibiu, Mediaș și Avrig.

Tot aici este planificat de ani de zile un aqua-park și o bază de tratament wellness, pe o suprafață de 63.000 de metri pătrați, proiect pentru care Planul Urbanistic Zonal a fost emis în 2024.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Redactor
Alătură-te comunității
Un răspuns
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Doamna primar e mulțumită. Banii pe lucrări au ajuns la prietenii primăriei, dânsa nu circulă pe Rahovei. Au fost două…
E vreun subiect la care sa nu te pricepi?
România este campioana Europei la minore care devin mame așa că trebuie să le dați gratuit multe multe prezervative.
Prețul locuințelor din zona inundabilă în 2027 nu o să fie la jumătate ca în restul orașului ci la sfert
Și uite așa se păcălesc bolnavii de reumatism…apă chioară, nămol de coteț…dar bani cu roaba…si câte astfel de unitati balneoclimaterce…













Lasă un răspuns