„O adevărată industrie de turism off-road neautorizat”: fără metode de control concrete, iar personalul nu face față. Se propun montarea de panouri și camere video în ariile protejate

Jandarmii sibieni au aplicat 19 sancțiuni contravenționale, în valoare de 4.000 de lei, pentru accesul cu vehicule motorizate în fondurile de vânătoare, dar nu au competența de a constata și a sancționa accesul neautorizat în ariile naturale protejate, ceea ce revine Gărzii de Mediu, au explicat reprezentanții celor două instituții în ședința Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Sibiu.

Cele mai multe cazuri au fost cu vehicule cu patru roți, ATV-uri și mașini de teren. Pentru că nici jandarmii, nici comisarii de mediu nu au suficient personal în teren, ATOP caută o soluție de parteneriat cu Consiliul Județean Sibiu și cu Direcția Județeană de Mediu pentru panouri de avertizare și camere de supraveghere.

Discuția a continuat un subiect abordat la ședința anterioară, când ATOP a trimis adrese către Poliție, Jandarmerie, Garda de Mediu și Garda Forestieră în legătură cu accesul motocicletelor, ATV-urilor și al mașinilor de teren prin rezervații. Președintele ATOP, János-Ervin Iakób, a cerut o informare despre măsurile luate și despre cele care pot fi luate pe termen lung.

Amenzi mici pe legea vânătorii, mari pe legea ariilor protejate

Reprezentantul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Sibiu a explicat că sancțiunile aplicate de jandarmi sunt pentru circulația cu mijloace auto în afara drumurilor publice, în fondurile cinegetice, fără acord, potrivit Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea. În prealabil, județul a fost cartografiat pe fonduri de vânătoare, iar jandarmii au stabilit cu administratorii cum pot verifica rapid dacă o persoană găsită într-un fond cinegetic are acord.

Reprezentantul IJJ a precizat că Jandarmeria nu are competențe directe de constatare și sancționare pe OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, care sancționează accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte autovehicule în afara drumurilor publice, a drumurilor forestiere nebarate și a traseelor special amenajate. „De fiecare dată când constatăm astfel de fapte, trebuie să luăm legătura cu colegii de la Garda Națională de Mediu”, a spus el.

Reprezentantul Gărzii de Mediu a admis că amenzile din Legea vânătorii sunt „simbolice”. „Din păcate sunt mici, dar este ceea ce ne permite legea să aplicăm”, adaugă reprezentantul IJJ. Amenzile Gărzii de Mediu pentru persoane fizice sunt mult mai mari, între 5.000 și 10.000 de lei.

Prea puțini oameni pentru prea mult teren

Reprezentantul IJJ a spus că efectivul posturilor montane de la Păltiniș și Bâlea este sub 10 jandarmi. Garda de Mediu are 12 comisari la nivelul județului, care lucrează în echipe de doi, deci șase echipe, iar atribuțiile lor nu se limitează la acest domeniu. În acest context, Garda de Mediu a efectuat în jur de cinci acțiuni comune cu Jandarmeria, iar reprezentanții ei au spus că pot participa periodic la altele, dar nu pot aloca permanent o echipă.

Administratorii ariilor protejate sunt la fel de puțini. La nivelul Direcției Județene de Mediu, trei persoane administrează aproape 51% din suprafața județului, ceea ce face imposibil un patrulaj continuu fără mijloace și sprijin.

Camere video: pot fi folosite ca probă?

Președintele ATOP a întrebat dacă imaginile de pe camere montate de autorități ar putea servi drept probă pentru sancționare. Răspunsurile au fost nuanțate. Reprezentantul IJJ a spus că agentul constatator trebuie să constate fapta cu propriile simțuri sau prin mijloace tehnice certificate din dotare.

Garda de Mediu a spus că nu are competența de a monta sau administra camere fixe în ariile protejate, ci doar o dronă destinată monitorizării calității aerului, care ar putea fi folosită împreună cu Jandarmeria sau Poliția, și camere de corp la jandarmi. „Repet însă că cea mai importantă este prevenția: dacă punem o cameră, trebuie să punem și un panou de avertizare, ca omul să știe că a intrat într-o arie protejată și că zona este supravegheată video. Dacă ATOP are fonduri pentru așa ceva, banii ar putea fi alocați administratorului ariei protejate.”

Reprezentantul IJJ a adăugat că o imagine fixă din pădure poate fi contestată dacă nu se văd locația și coordonatele. „Totuși, dacă administratorul sau o cameră ne transmite în timp real că un grup de 10-15 motocicliști a intrat pe o cale de acces spre platou, noi putem interveni operativ la ieșire sau pe traseu.”

„O adevărată industrie de turism off-road neautorizat”

Sesizările vin de la cetățeni și din mediul online, a spus președintele ATOP, care a descris fenomenul ca pe „o adevărată industrie de turism off-road neautorizat”. În cadrul ședinței, participanții au căzut de acord cu privire la modul în care România a ajuns cunoscută în comunitățile de enduro din Polonia, Franța și alte țări europene pentru „turismul sălbatic”.

„Industria aceasta se bazează pe doi piloni: firmele care închiriază ATV-uri/motociclete și pensiunile care le oferă pachete de agrement off-road. Dacă dai o căutare pe Google, găsești imediat pensiuni care oferă tururi enduro, menționând chiar că «traseele nu se dezvăluie în avans fiind o surpriză»”, punctează Andra Albu, cea care a fost subprefect al județului Sibiu.

Președintele ATOP a propus ca și Protecția Consumatorului (OPC) să verifice ofertele turistice și pachetele de agrement enduro sau ATV neautorizate, promovate de pensiuni.

Ce a hotărât ATOP

Ca încheiere, Iakób a spus că instituțiile vor căuta o cale juridică și de parteneriat între ATOP, Consiliul Județean Sibiu și Direcția Județeană de Mediu pentru a sprijini financiar semnalizarea cu panouri de avertizare și amplasarea de echipamente de supraveghere. De asemenea, va continua colaborarea operativă cu Garda de Mediu, Jandarmeria și Garda Forestieră pentru acțiuni comune în teren. Președintele a precizat că nu este sigur că ATOP poate finanța direct o structură din afara sferei Ministerului Afacerilor Interne, motiv pentru care caută o soluție de parteneriat.