ASTRA Hack: 90 de tineri împărțiți în 20 de echipe au lucrat 24 de ore pentru a construi o afacere. De la ghivece inteligente, la aplicații care transformă orice cameră în senzori

Aproximativ 90 de tineri de la licee și facultăți din Sibiu s-au închis, timp de o noapte, în spațiile Muzeului ASTRA pentru a participa la un „maraton de programare”. A doua zi, în fața unui juriu cu oameni din industrii diferite, cele 20 de echipe în care au fost împărțiți tinerii și-au prezentat rezultatul muncii. Inventivitatea tinerilor și deprinderile acestora în utilizarea inteligenței artificiale n-are cum nu construi încredere în noua generație.

Printre participanții la ASTRA Hack au fost unii care și-au adus pături și au dormit lângă birourile pe care lucrau la ideile plămădite în echipă, ca să nu piardă nimic din cele 24 de ore ale competiției. Hackathonul a avut loc pe 6 și 7 noiembrie, în cadrul Innovation Week, organizat de Sibiu IT Cluster. Cel mai tânăr participant a avut 16 ani.

Ediția din acest an a arătat cât de mult a schimbat inteligența artificială felul în care lucrează tinerii, dar și cine ajunge să construiască produse tech. „Chiar dacă au fost unii care nu au o experiență foarte mare cu programarea, au folosit AI-ul în mod extensiv și au reușit să facă un produs”, remarcă Ștefan Cosma, coordonatorul și organizatorul hackathonului.

„Copii” cu idei puse în practică într-o noapte

Vlad, Alexandru, Andrei și Claudiu sunt din Sadu, Avrig, Șelimbăr și din județul Olt. Pentru unii dintre ei a fost a doua participare, iar echipa și-au botezat-o RV, după ideea de reverse engineering cu care au venit inițial. Au renunțat la ea după aproximativ patru ore, pentru că și-au dat seama că era prea greu de pus în practică în timpul pe care îl aveau aloca. În locul ei au construit Tasca, o aplicație care transcrie în limba română o conversație, dintr-o înregistrare sau dintr-o ședință care se desfășoară în timp real. Aplicația nu doar că face un rezumat, ci și poate atribui automat sarcinile discutate, care ajung în aplicații de lucru precum Trello. Tinerii spun că există produse asemănătoare, dar nu pentru limba română. „Am început de la ce vrem să fie rezultatul final și apoi am mers în etape mai jos, până am putut să despicăm toată ideea pe cinci laptopuri“, au explicat membrii echipei.

Anda, Raluca și Andreea sunt din Alba Iulia și învață la Facultatea de Inginerie din Sibiu. Au construit Cyber Defenders, un site sub formă de joc care îi învață pe oameni să nu mai cadă atât de ușor în capcana atacurilor cibernetice. Pe site poți vorbi cu inteligența artificială și găsi informații, iar scorul și progresul sunt salvate, ca să te motiveze să continui. Jocul e gândit mai ales pentru tineri, dar echipa vrea să îl adapteze și pentru persoanele în vârstă. „Persoanele în vârstă nu sunt foarte educate în tehnologie, poate nu sunt la fel de rapide ca tinerii din zilele de astăzi“, a explicat una dintre ele.

Inteligența artificială șterge bariere

Printre echipele „surprizî” a fost cea a unor studenți în anul întâi de la Academia Forțelor. Studenții au construit o aplicație pentru revitalizarea spațiilor de sport din oraș. Prin ea, oamenii pot face sesizări care ajung automat la primărie sau la instituțiile responsabile și pot urmări apoi ce se întâmplă cu spațiul respectiv. „Nu au o experiență foarte mare cu programarea, dar au folosit AI-ul în mod extensiv și au reușit să facă un produs. Este ceva asemănător Sibiu City App“, a spus Ștefan Cosma.

Tinerii care au muncit o noapte întreagă pentru a crea un produs pe care să îl poată și vinde în economia reală au avut printre ei și mentori. Persoane cu diferite experiențe profesionale, care le-au dat sfaturi despre cum să-și re-gândească, eventual, proiectele.

Daniel Perecat, programator, a fost mentor pentru al doilea an. El remarcă, de exempliu, că anul trecut, participanții aproape că nu foloseau inteligența artificială. Anul acesta, AI-ul i-a ajutat să ajungă mult mai aproape de un produs concret, „chiar și oameni non-tehnici“. Totodată, el adaugă faptul că a observat că o parte dintre echipe au venit cu proiecte la care lucrau de câteva luni, nu doar cu idei apărute pe loc.

Horațiu Udrea, programator freelancer și tot mentor pentru a doua oară, a explicat de unde vine diferența în utilizarea AI-ului. „Anul trecut încă îl foloseau toți în chat. Scriem în chat, luăm codul cu copy-paste. Acum sunt direct integrați în cod, au acces la tot codul și, numai le spui ceva, fac toate modificările, cum ar face un programator adevărat“, a spus Udrea. Rezultatul se vede în proiecte, care au mai multe funcționalități și culori mai bine alese. Uneori au chiar prea multe meniuri, semn că detaliile le-a ales AI-ul, nu echipa.

Mai puțin cod, mai multă afacere

De la o ediție la alta, organizatorul a văzut că pitch-urile (prezentările proiectelor) sunt tot mai bune. Tinerii nu se mai concentrează doar pe un prototip funcțional, ci pe un produs pe care să îl poată dezvolta mai departe. S-au schimbat și temele. La primele ediții erau multe proiecte de crypto, iar acum majoritatea sunt despre AI și sustenabilitate. Ștefan Cosma s-ar fi așteptat la mai multe proiecte de securitate cibernetică, dată fiind nevoia din piață.

Mentorii au lucrat cel mai mult cu tinerii pe partea de business. Teodora Bogdan, freelancer cu experiență în project și program management, a spus că participanții vin foarte bine pregătiți tehnic. În schimb, au nevoie de „product thinking”, adică să identifice nevoia, clientul și piața, și să construiască o prezentare care anticipează întrebările juriului. Ea vede hackathonul ca pe un test de anduranță, care îi scoate pe tineri din zona de confort.

Proiectele câștigătoare

Juriul a desemnat trei proiecte câștigătoare. Echipa Dev.exe a construit AiVee. Aplicația transformă orice cameră video existentă într-un senzor inteligent, căruia îi spui în limbaj natural ce să urmărească, de exemplu „anunță-mă dacă apare un urs la poartă“. Una din industriile în care poate fi utilizată aplicația ar fi cea HoReCa: restaurantele o pot utiliza pentru a emite avertizări atunci când clienții de la o masă așteaptă venirea ospătarului prea mult.

Echipa MergeConflict a venit cu TraceGreen, o aplicație despre a cărei nevoie spun că au aflat din discuțiile cu reprezentanții unor companii din Zona Industrială Vest. Aplicația estimează emisiile de CO2 din lanțul de aprovizionare pornind de la factura unui furnizor și le arată pe o hartă. Furnizorul confirmă de pe telefon tipul de transport și sursa de energie, iar un simulator compară alternativele, de exemplu transportul aerian cu cel maritim.

Echipa Hardcoded a construit Root.esp, o micro-seră sau un ghiveci inteligent. Un ghiveci a cărui funcționalitate au demonstrat-o în fața juriului: aplicația construită de ei recunoaște planta, îi știe necesarul de apă și acționează pompa „ghiveciului inteigent” pentru a stropi planta. Tinerii din echipă au explicat că aplicația lor sugerează ce tip de plante se potrivesc într-o casă sau un birou, plante cărira – cu ajutorul ghiveciului inteligent care măsoară și umiditatea și temperatura – le asigură o viață îndelungată. Un dashboard folosește AI pentru a analiza cum cresc plantele și pentru a depista din imagini primele semne de boală.

Proiectele câștigătoare vor fi promovate în cadrul unor evenimente organizate la nivel național, precum Innovation Labs, un program național în care ideile prezentate pot primi finanțare și pot continua ca startup-uri.