37 de comune sibiene sunt vizate de noul prag al reformei administrative stabilit de PSD: 3.000 de locuitori. În Sibiu, grupul județean nu are încă o agendă de lucru

Reforma administrativ-teritorială la care lucrează Partidul Social Democrat (PSD) ar urma să vizeze comunele cu până la 3.000 de locuitori, nu doar pe cele sub 1.500, cât prevede programul de guvernare. În calcule intră și orașele care nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. Mai mult, o eventuală reformă va evita referendumul. Despre aceasta a anunțat luni europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pe această temă din partea PSD. El a prezentat că la baza reformei vor sta șase criterii pe baza cărora ar urma să se decidă ce localități dispar.

Analizând datele statistice, pentru Sibiu schimbarea pragului ar însemna o hartă complet nouă. Dacă la 1.500 de locuitori ar fi vizate 13 comune, la pragul de 3.000 ar intra în discuție 37 din cele 53 de comune ale județului. În plus, șapte dintre cele nouă orașe sibiene au sub 10.000 de locuitori. Între timp, la Sibiu, structura care ar trebui să se ocupe deja de prima etapă a reformei a fost constituită, în câteva zile chiar a trecut prin schimbarea componenței, odată cu numirea unui nou prefect, doar că aceasta nu are nici agendă.

În programul de guvernare – una, în conferințe – alta

Benea a fost nominalizat de conducerea PSD acum două săptămâni, după ce președintele partidului, Sorin Grindeanu, a anunțat că va cere angajarea răspunderii Guvernului pe reforma administrativ-teritorială. Luni, 9 noiembrie, într-o conferință de presă, acesta a precizat că grupul de lucru se află la început, dar că obiectivul este „mai amplu” decât angajamentul din programul de guvernare.

„Îmi place să cred că rezultatul acestui efort al grupului de lucru va depăși barierele, limitele la ceea ce PSD s-a angajat deja prin programul de guvernare, și anume comasarea voluntară a comunelor cu o populație de până la 1.500 de locuitori”, a declarat Benea.

Citește și:

Șase criterii ale „matricei sustenabilității administrative”

Potrivit lui, grupul de lucru a identificat șase criterii pe baza cărora urmează să fie construit un algoritm pentru a identifica localitățile care vor fi comasate, numit de Benea „matricea sustenabilității administrative”. Le enumerăm mai jos, așa cum au fost anunțate de reprezentantul PSD:

„În primul rând, evident, populația și demografia.”

„Al doilea, sustenabilitatea economică, adică un criteriu ce vizează compararea veniturilor proprii pe care le realizează fiecare primărie cu cheltuielile proprii pe care le face într-un singur an. De asemenea, va fi avut în vedere gradul de colectare al taxelor și impozitelor locale.”

„Un al treilea criteriu, capacitatea administrativă. Vom analiza, pe de o parte, domeniile și competențele fiecărui UAT: urbanism, achiziții publice, resursă umană, asistență socială, digitalizare, precum și investițiile realizate la nivel de UAT, fondurile atrase, europene sau naționale, proiecte concret implementate.”

„Al patrulea criteriu, conectivitatea, un criteriu prin care vom avea imaginea clară a distanțelor la care se află un UAT față de un drum principal, autostradă, drum național, drum expres sau drum județean, față de cel mai apropiat spital, cele mai apropiate unități de pompieri, ambulanță sau ordine și siguranță publică, respectiv până la cel mai apropiat aeroport, de ce nu?”

„Al cincilea criteriu, accesibilitatea. Vom cuantifica prin acest criteriu accesul la serviciile de bază pe care oamenii le au la dispoziție în unitatea administrativ-teritorială și fără de care o comună nu poate funcționa. Câte școli și dispensare există în localitate? Câți medici există la mia de locuitori, câte creșe și grădinițe există, în sfârșit, cât de apropiate sunt serviciile administrative oferite de primărie cetățenilor.”

„Un al șaselea criteriu și ultimul, servicii publice locale. Evaluăm prin acest criteriu alimentarea cu apă și canalizare, alimentarea cu gaze a UAT-ului, iluminatul public, transportul în comun, precum și alte servicii identitare organizate la nivelul acelei comune.”

Benea a spus că pentru analizarea datelor se folosesc inclusiv instrumente de inteligență artificială, menționând că volumul de informații din bazele de date publice este foarte mare.

Pragul urcă la 3.000 de locuitori, cu simulări și pentru 4.000

Întrebat de ce a dublat pragul anunțat de ministerul condus de colegul său de partid Marcel-Alexandru Stoica, Benea a răspuns că o reformă limitată la comunele sub 1.500 de locuitori „ar fi o probă de neseriozitate”.

„Nu putem pretinde că doar comasând 400 de comune, voluntar sau involuntar, cele cu populație sub 1.500 de locuitori, am realizat o reformă. Pe de altă parte, nu poți veni an de an cu acest subiect al reorganizării administrative. Anul ăsta 400, la anul încă 200, peste doi ani încă 400. Ar fi o probă de neseriozitate în fața cetățenilor acestei țări”, a declarat el.

Potrivit cifrelor prezentate de reprezentantul PSD, în România există peste 450 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte aproximativ 1.100 cu până la 3.000. Benea a precizat că grupul care se ocupă de reformă ar lucra inclusiv cu simulări pentru localități cu 4.000 de locuitori, dar că scenariul de bază rămâne cel de 3.000.

Legat de cifre, acesta nu a declarat la această etapă câte primării ar dispărea efectiv și nici care ar fi economiile estimate, dar a menționat un număr de aleși locali. „Aproape 1.700 sunt cu populație până în 3.000. Nu înseamnă că dispar toate, poate să fie 700, 800, 900, în funcție de ce va rezulta din analiza acelor comitete județene (…) Permiteți-mi ca la următoarea întâlnire să venim și cu cifre exacte. Ce pot să vă spun ca cifră: undeva între 15.000 și 18.000 de aleși locali care s-ar putea să nu mai fie din 2028 încolo: consilieri, primari, viceprimari. Sunt cheltuieli de funcționare, cheltuieli de mentenanță care nu vor mai fi, dar sunt calcule complicate, unde chiar trebuie să folosim baze de date publice ca să putem avansa o cifră cât mai corectă”, a spus el.

Întrebat dacă vor exista comune care rămân sub prag și totuși nu se comasează, Benea a răspuns că nu ar fi de dorit. „Așa ar fi de dorit și cred că acolo ne va duce matricea sustenabilității, pentru că acolo ponderea populației, a demografiei va fi foarte importantă”, a precizat el.

Intră în calcul și orașele, inclusiv retrogradarea lor la statutul de comună

Documentul despre care vorbește Benea are în vedere nu doar asocierea sau comasarea comunelor, ci vizează și orașele. Benea a spus că peste 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, „dar au în schimb o administrație locală bugetofagă de nivel orășenesc”.

El a adăugat că sunt luate în calcul atât comasări între orașe vecine, cât și retrogradări. „Cu siguranță, orașe care nu mai au populație de a fi orașe, dar au populație care le califică pentru comună, să devină comună”, a declarat europarlamentarul.

A spus, printre altele, și că în discuție vor intra și județele, dar nu a detaliat.

Județul Sibiu în reforma PSD

Având în vedere noile declarații ale partidului de guvernământ, am analizat din nou datele pentru județul Sibiu. Amintim că la pragul de 1.500 de locuitori, 13 dintre cele 53 de comune ar fi vizare de comasare sau dispariție: Chirpăr, Boița, Brădeni, Tilișca, Ațel, Cârțișoara, Apoldu de Jos, Cârța, Marpod, Mihăileni, Bruiu, Ludoș și Râu Sadului.

De data aceasta, la pragul de 3.000 de locuitori, numărul localităților vizate urcă la 37 de comune:

Râu Sadului – 514
Ludoș – 584
Bruiu – 671
Mihăileni – 973
Marpod – 982
Cârța – 1.042
Apoldu de Jos – 1.184
Cârțișoara – 1.260
Ațel – 1.263
Tilișca – 1.351
Brădeni – 1.368
Boița – 1.410
Chirpăr – 1.489
Merghindeal – 1.502
Șeica Mică – 1.519
Alțina – 1.533
Păuca – 1.535
Alma – 1.692
Micăsasa – 1.698
Poplaca – 1.782
Bârghiș – 1.894
Valea Viilor – 1.962
Blăjel – 1.967
Hoghilag – 2.123
Biertan – 2.239
Turnu Roșu – 2.340
Poiana Sibiului – 2.346
Sadu – 2.561
Loamneș – 2.562
Arpașu de Jos – 2.594
Racovița – 2.606
Dârlos – 2.615
Vurpăr – 2.778
Iacobeni – 2.780
Porumbacu de Jos – 2.876
Moșna – 2.939
Orlat – 2.964

La capitolul orașe, din cele nouă ale județului, doar Cisnădie și Avrig trec de pragul de 10.000 de locuitori. Sub prag se află Agnita, Tălmaciu, Dumbrăveni, Săliște, Copșa Mică, Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului, cel mai mic oraș al județului, cu 3.434 de locuitori.

Toate aceste cifre provin însă de la recensământul din 2021, iar Benea a spus luni că „aș vrea să ne raportăm la populația rezidentă din ultimul an disponibil, 2025”. Adică datele vor fi cele ale Institutului Național de Statistică (INS), nu cele ale recensământului.

Grupul județean Sibiu pentru reformă: are componență, dar fără agendă de lucru

Amintim că ordinul pentru măsura „START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară”, semnat de ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, pe 21 octombrie și publicat în Monitorul Oficial din 23 octombrie, prevede înființarea unui grup de lucru central la MDLPA și câte un subgrup în fiecare județ. Din acest subgrup județean vor face parte președintele consiliului județean, prefectul județului și președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România (ACoR).

Contactați de Turnul Sfatului, reprezentanții Prefecturii ne-au răspuns peste 10 zile că în județul Sibiu a fost creată o structură județeană. Din el fac parte președinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, prefectul județului și primarul comunei Sadu, Valentin Ivan, în calitate de președinte al filialei județene a Asociației Comunelor din România (ACoR). În ultimele zile, componența a fost schimbată, pentru că între timp Mircea Dorin Crețu a fost eliberat din funcția de prefect, iar în locul lui a fost numit Florian Giubega.

În rest, nu s-a întâmplat nimic. „Până în prezent nu s-a stabilit o agendă de lucru, un program și tematici pentru a fi discutate pe ordine de zi”, se arată în răspunsul transmis redacției de Instituția Prefectului.

Reprezentanții Consiliul Județean au confirmat același lucru: „Consiliul Județean Sibiu a fost înștiințat, în data de 28 octombrie 2026, cu privire la constituirea subgrupului de lucru la nivelul județului Sibiu. Ulterior acestei înștiințări, Consiliul Județean Sibiu nu a mai primit alte comunicări referitoare la organizarea activității subgrupului, stabilirea unei agende de lucru sau a unui calendar al întâlnirilor și discuțiilor pe această temă”, se precizează în răspunsul instituției.

Satele nu dispar, dar comunele își pot schimba numele

În conferința de presă, Dragoș Benea a precizat că reforma administrativ-teritorială nu înseamnă desființarea localităților. „Rădăcina noastră, a satului românesc, nu dispare, nu se desființează. Vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție, și anume sate, comune, orașe, municipii și județe. Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității respective”, a spus el.

El a explicat acest lucru prin exemplul comasării școlilor: „Această comasare de școli a presupus pierderea personalității juridice a unor unități de învățământ. Asta nu înseamnă că a dispărut școala cu totul, că s-a desființat. Elevii tot acolo merg, tot la respectivele școli, dar au dispărut funcții de directori, de directori adjuncți, de contabili-șefi, consilii de administrație”.

În ceea ce privește actele de identitate, el a spus că se ia în calcul o perioadă de tranziție în care cetățenii să își poată schimba documentele gratuit, costurile fiind suportate de stat. „Satul nu își va schimba denumirea, dar comuna da”, a precizat europarlamentarul.

Fără referendumuri

Dragoș Benea a mai făcut o referire care, din nou, este contrară programului de guvernare și se referă la cuvântul „voluntar”. Dacă în program scrie despre „comasare voluntară”, care, potrivit ministrului Dezvoltării presupune referendumuri locale, varianta la care lucrează grupul PSD nu ar mai include consultarea prin vot. „Dacă nu umblăm la actuala arhitectură administrativă, deci nu intrăm în conflict cu Constituția, nu văd să ajungem la referendumuri locale, la mii de referendumuri locale. Nu cred”, a răspuns Benea.

În acest context, el a spus că are „rezerve” față de proiectul colegului său de partid: „Am rezervele mele. Nu cred că vor fi foarte multe comunități care doresc să se comaseze voluntar”.

Întrebat ce se întâmplă cu comunele care refuză comasarea voluntară, el a răspuns: „Nu vor fi sancțiuni în sensul propriu, dar unii primari trebuie să constate că pur și simplu nu reușesc să asigure nici cheltuieli de funcționare cu acea primărie, nu pot cofinanța proiecte europene și finalmente vor condamna acea comunitate la sărăcie, la subdezvoltare (…) Sunt convins că se vor opune. Poate PSD-ul pierde cei mai mulți aleși locali, dar și PNL-ul, și UDMR-ul, și USR-ul vor pierde, vor avea costuri politice ca urmare a acestui demers. Nu sunt atât de naiv încât să nu mă gândesc că va fi o rezistență internă în toate partidele, inclusiv în Partidul Social Democrat”.

Citește și: