Fostul iubit al Adrianei Viliginschi ar fi putut preveni crima pentru avere, spun judecătorii. A căutat pe internet „mesaje de amenințare” înainte să o șantajeze pe Amiana Păștină pentru 100.000 de euro

Cele două persoane care au șantajat-o pe Amiana Păștină au fost condamnate de Tribunalul Sibiu, în primă instanță, la câte trei ani de închisoare cu suspendare. După ce și-au recunoscut vina, limitele pedepselor au fost reduse cu o treime pentru fiecare infracțiune, cea de șantaj în formă continuată (trei acte materiale) și nedenunțare. Procurorii au depus apel.
Fostul iubit al Adrianei Viliginschi a auzit planul crimei cu aproximativ o săptămână înainte și nu a anunțat autoritățile. După omor, împreună cu o femeie, i-au trimis Amianei Păștină patru mesaje de amenințare, iar în ultimul i-au cerut 100.000 de euro ca să păstreze tăcerea.
Dacă ar fi anunțat atunci autoritățile, bărbatul ar fi putut chiar să împiedice comiterea crimei, se arată în motivarea publicată în regim anonimizat pe rejust.ro. Cei doi au ales însă să folosească aceste informații „în scop patrimonial, iar nu să le denunțe”, arată judecătorii.
Bărbatul și Adriana Viliginschi au început o relație în mai 2024. La începutul lunii iunie, el a asistat din întâmplare la o discuție între aceasta și Amiana Păștină, în care cea din urmă spunea că vrea să își omoare mama și pomenea de medicamentele pe care le-ar putea folosi, arată procurorii, care precizează că cele două femei nu știau că sunt ascultate.
Codruța Notar, mama Amianei Păștină, a fost omorâtă în noaptea de 7 spre 8 iunie 2024. Procurorii susțin că fiica femeii ar fi comis fapta cu ajutorul asistentei medicale Camelia Popa și cu complicitatea morală a Adrianei Viliginschi. Victimei i s-ar fi pus mai întâi sedative în ceai, care au adormit-o, apoi i s-ar fi injectat mai multe medicamente, iar la final, ar fi fost sufocată cu o pernă. Acuzată de crimă, Amiana Păștină s-a sinucis în arestul poliției, în mai 2026, iar Popa și Viliginschi sunt judecate pentru omor calificat, respectiv complicitate morală la omor calificat. Până la o decizie finală a instanței, cele două beneficiază de prezumția de nevinovăție.
După crimă, inculpatul, în vârstă de 45 de ani, a contactat-o pe o femeie în vârstă de 40 de ani și i-a propus ca să profite de informațiile obținute de el și să o șantajeze pe Păștină cu darea în vileag a faptei în schimbul unei sume de bani.
„Cei doi inculpați au conceput împreună un plan de șantajare a persoanei vătămate Amiana Păștină, stabilind să îi trimită acesteia un mesaj SMS prin care să o anunțe că au cunoștiință de comiterea faptei asupra mamei sale, folosind în acest scop un telefon ieftin (…) în care a fost introdusă o singură cartelă pre-paid,” reține instanța.
„Preferați la pușcărie sau o înțelegere amiabilă?”
Astfel, în 19 iunie 2024, la ora 20.46, este trimis un prim mesaj: „MOARTEA mamei tale nu a fost o întâmplare și o ȘTIȚI pre bine! Oare ce se întâmplă dacă află (anonimizat).” (n.r. redactorul TS a păstrat exact formularea mesajului).
Văzând că nu primesc niciun răspuns din partea Amianei, în 28 iunie 2024, la ora 16.39, a mai fost „trimis un alt mesaj pe care l-am conceput tot împreună (…), el știind că moartea a fost legată de o supradoză de medicamente, motiv pentru care în cadrul mesajului am pomenit de un eventual examen toxicologic care ar putea fi efectuat în urma exhumării mamei Amianei”.
Mesajul a avut următorul conținut: ”Ok! Tot așa indiferenți veți fi când se va cere deshumarea mamei tale pentru examenul toxicologic ?? preferați la pușcărie sau o înțelegere amiabilă?”.
Amiana Păștină a fost alarmată de conținutul celor două mesaje, aspect pe care l-a comunicat atât soțului său, cât și Adrianei Viliginschi, aceasta din urmă sfătuind-o să nu dea curs mesajelor, ceea ce s-a și întâmplat, descriu judecătorii.
După încă o săptămână, văzând că nu primesc niciun răspuns, inculpata concepe încă un mesaj, de data aceasta singură, cu următorul conținut: „Apare destul de clar că mesajele au fost văzute și citite! ai 24h ca sa colaborezi altfel cunoaștem consecințele”, mesaj pe care îl trimite în data de 5 iulie 2024, la ora 22.08. Nici în urma acestui mesaj cei doi inculpați nu primesc niciun răspuns.
În cadrul unei alte întâlniri ulterioare, cei doi concep un ultim mesaj care este trimis în data de 12 iulie 2024, la ora 16.52: „100mii euro! altfel, atât tu, soțul cât și asistenta veți ajunge la pușcărie pentru omor! avem toate detaliile faptei.. un denunț anonim îți v a aduce exact ceea ce meriți! 24h și vei vedea consecințele tăcerii tale”(n.r. redactorul TS a păstrat exact formularea mesajului, fiind doar adăugate diacritice)
Inculpata a arătat în cadrul procesului că aflase de la bărbat că Păștină a fost ajutată de o asistentă la săvârșirea faptei și au decis să îi scrie un mesaj mai concret acesteia, solicitându-i suma de 100.000 euro, cuantum pe care l-au stabilit de comun acord. Nici de această dată, nu au primit niciun răspuns.
Cum au fost identificați cei care au șantajat-o pe Amiana Păștină
Ancheta pentru șantaj a fost deschisă în aprilie 2026, la aproape doi ani după primirea mesajelor. Anchetatorii au obținut de la operatori datele de localizare ale numărului de pe care au fost trimise mesajele și au aflat că mesajul din 5 iulie a fost transmis de pe raza unei comune din județul Sibiu. Telefonul bărbatului s-a conectat de 1,318 ori la antenele care acoperă aceeași zonă, iar tribunalul a autorizat verificarea datelor de trafic pentru localnicii cu care acesta vorbea.
Telefonul personal al femeii s-a dovedit a fi singurul care apărea la aceleași antene în aceleași momente cu telefonul folosit pentru șantaj. Procurorii au arătat în rechizitoriu că femeia își luase „toate precauțiile pentru a nu fi indentificată”, dar că „a omis să lase telefonul personal într-o altă locație” atunci când a trimis mesajele. La percheziția desfășurată în 6 iulie 2026, anchetatorii au găsit în casa ei telefonul ieftin în memoria căruia se afla încă mesajul prin care Amianei îi era cerută suma de 100.000 de euro.
Deși au fost trimise patru mesaje, instanța a reținut ca acte de șantaj doar ultimele trei, din care reiese „intenţia inculpaţilor că ameninţarea urmăreşte obţinerea unui folos patrimonial injust”. Primul mesaj nu a putut fi reținut, „întrucât conţinea doar o ameninţare”. Mesajul din 5 iulie a fost reținut în sarcina ambilor inculpați, deși îl scrisese doar femeia.
Căutări pe internet despre „mesaje de amenințare”
În urma unei percheziții informatice, procurorii au găsit în telefonul bărbatului mai multe căutări pe internet făcute înainte de primul mesaj. În 13 iunie 2024, a doua zi după înmormântarea Codruței Notar și aproximativ cu o săptămână înainte de primul mesaj trimis Amianei Păștină, inculpatul a căutat pe internet „mesaje de amenințare”, „mesaje de avertisment”, „probele toxicologice”, „expertiza-toxicologică-codul-de-procedură penală” și „analize toxicologice după înmormânare”. Procurorul a apreciat că aceste căutări arată că bărbatul cunoștea detalii despre crimă, iar instanța a reținut că acestea au avut „legătură și utilitate” în conceperea mesajelor de șantaj.
În telefonul lui, procurorii au mai găsit 21 de înregistrări audio făcute în 2025 și 2026, unele de patru sau cinci ore, cele mai multe din casa Adrianei Viliginschi. Anchetatorii spun, „sub rezerva speculației”, că bărbatul voia să strângă probe împotriva iubitei sale, pe care să le poată folosi ulterior.
„Nu știam despre ce este vorba”
Femeia și-a recunoscut faptele încă de la momentul în care i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile și a declarat că inițiativa a fost a bărbatului, care inițial a refuzat să dea declarații, iar apoi a negat acuzațiile. El a susținut că avea doar o bănuială cu privire la crimă, iar femeia ar fi vrut să folosească informațiile în cazul altui dosar penal în care era cercetată, iar șantajul ar fi fost planul ei. Bărbatul și-a schimbat poziția după ce i-au fost prezentate probele. După ce s-a consultat cu avocatul, acesta a recunoscut faptele.
De ce au primit pedepse cu suspendare
Pentru nedenunțare, judecătorii au pornit de la ceea ce au numit „gravitatea deosebită a infracţiunii despre care inculpaţii au luat cunoştinţă, omor calificat, din interes material şi cu premeditare, săvârşit asupra propriei mame”.
În cazul bărbatului, care aflase de plan înainte de crimă, instanța a explicat că pedeapsa se va îndrepta „spre maximul prevăzut de lege, fără a-l atinge date fiind circumstanţele personale favorabile ale acestuia”.
Femeia a primit o pedeapsă mai mică, deoarece, potrivit motivării, a luat cunoștință „indirect” de faptă și abia după comiterea omorului.
Instanța a analizat și dacă bărbatul putea fi scutit de pedeapsa pentru nedenunțare, pe motiv că era în relație cu Adriana Viliginschi. Legea prevede această scutire pentru cei aflați într-o relație asemănătoare celei dintre soți cu autorul faptei. Judecătorii au reținut însă că, în momentul în care avea obligația să anunțe autoritățile, bărbatul nu știa de vreo implicare a lui Viliginschi, iar relația lor nu putea fi considerată de acest tip.
„În ceea ce priveşte infracţiunea de nedenunţare, instanţa reţine că starea de pericol pentru înfăptuirea justiţiei este reflectată inclusiv prin aceea că autorităţile au ajuns în posesia unor informaţii relevante cu privire la săvârşirea unei infracţiuni deosebit de grave, omor calificat, cu peste un an mai târziu, faţă de momentul în care acestea erau deţinute de inculpaţi, de altfel comunicarea informaţiilor încă de la momentul luării la cunoştinţă a planului infracţional putând conduce inclusiv la prevenirea săvârşirii faptei (legiuitorul impunând aducerea la cunoştinţă a unei fapte prevăzute de legea penală, fiind indiferent dacă aceasta a fost sau nu pusă în executare),” se arată în motivarea consultată de turnulsfatului.ro.
Pentru șantaj, spre deosebire de procurorul de caz, instanța a apreciat că se impun pedepse peste minimul legal, dar sub nivelul mediu al intervalului. Pedeapsa a fost mai mare pentru bărbat, care, potrivit judecătorilor, „a avut iniţiativa săvârşirii infracţiunii, «adunând» informaţiile utile în vederea săvârşirii faptelor şi procurând numărul de telefon al persoanei vătămate”. Judecătorii au precizat că nu poate fi ignorată nici conduita bărbatului din timpul anchetei, „însă în contra-partidă instanţa nu poate ignora încetarea activităţii infracţionale în mod voluntar de către inculpaţi”.
Instanța a mai reținut că mesajele au fost trimise „prin mijloace de comunicare la distanţă şi, pe lângă măsurile de precauţie luate, nu au implicat mijloace deosebite de săvârşire”. Despre gravitatea crimei și mediatizarea cazului, judecătorii au scris că acestea au fost avute în vedere, dar că nu pot „cântări în mod determinant în aplicarea unei pedepse ridicate pentru infracţiunea de şantaj”.
Bărbatul mai fusese condamnat, cu aproximativ nouă ani înainte de faptele din acest dosar, la un an de închisoare cu suspendare, pentru o infracțiune rutieră și una de fals. La decizia de a-i suspenda pedeapsa, instanța a precizat că în cazul lui a fost determinantă „lipsa unei antecedenţe penale recente”, adăugând că nu poate ignora nici efectul pe care l-ar putea avea asupra lui „experienţa în mediul carceral” din timpul arestului preventiv.
De cealaltă parte, femeia era judecată pentru trafic de influență în aceeași perioadă în care trimitea mesajele. A fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare în 26 iunie 2024, între primul și al doilea mesaj trimis Amianei Păștină, iar sentința a rămas definitivă în 17 iulie 2024, la cinci zile după ultimul mesaj.
Judecătorii au observat „caracterul impulsiv al deciziilor” ei și „tendinţa de a căuta soluţii facile şi nerealiste pentru redresarea economică”, dar au reținut că a dat dovadă de asumare și a respectat măsurile de supraveghere. Instanța a ținut cont, în cazul ei, de „buna integrare în familie şi societate, puternicul suport familial, implicarea în creşterea şi educarea copiilor”, precum și de „conduita de recunoaştere şi regret adoptată pe tot parcursul procesului penal”.
Concluzia instanței a fost că o condamnare la închisoare „constituie un mijloc suficient pentru a atrage atenţia inculpaţilor asupra consecinţelor faptelor lor”, dar că este necesară în continuare supravegherea celor doi. Din acest motiv, judecătorii au stabilit un termen de supraveghere de patru ani.
Bărbatul a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare pentru șantaj și un an și șase luni pentru nedenunțare, pedeapsa rezultantă fiind de trei ani de închisoare.
Femeia a primit doi ani pentru șantaj și un an pentru nedenunțare, iar prin contopirea acestora cu pedeapsa pentru trafic de influență, a cărei suspendare a fost anulată, a rezultat tot o pedeapsă de trei ani de închisoare.
Ambele pedepse au fost suspendate sub supraveghere, iar pe durata termenului fiecare dintre cei doi va presta 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității și va urma un program de reintegrare socială.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Redactor
Alătură-te comunității
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
PSD+PNL= LOVE
@căt3 și hai. În foto are mâinile în formă de săpăligă
Toți sunt iresponsabili.
Domnul a inceput mai de mult sa dea tarcoale Sibiului. Prin prima liga nu mai prea are succes, asa ca…
Cine importa kangali? cine inmulteste/ vinde pui? e reglementata activitatea? Au asigurare? Follow the money












Lasă un răspuns