Publicitate
Publicitate
Publicitate - SOMA Sibiu

Primarii din Agnita și Păuca au atras cei mai mulți bani din PNRR raportat la numărul de locuitori. „A fost nevoie de multe ore peste program”

Traian Deleanu
0
Primarul comunei Păuca, Niculae Dancu, și primarul orașului Agnita, Alin Ciprian Schiau Gull. Foto: colaj turnulsfatului.ro
Primarul comunei Păuca, Niculae Dancu, și primarul orașului Agnita, Alin Ciprian Schiau Gull. Foto: colaj turnulsfatului.ro

Cu 4.460 de lei primiți pentru fiecare locuitor, orașul Agnita este pe primul loc în clasamentul sumelor atrase din Programul Național de Redresare și Reziliență la nivelul județului Sibiu. Primarul Alin Ciprian Schiau Gull spune că rezultatul – notabil și la nivel național – se datorează echipei din jurul său. Din rândul primăriilor de comune, Păuca este cea care ocupă primul loc în clasamentul banilor obținuți din PNRR pentru fiecare locuitor. Nouă primării din județul Sibiu nu au atras nici măcar un leu în cei cinci ani de derulare a programului cu fonduri nerambursabile.

Publicitate
Publicitate

În cei cinci ani de derulare a Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), administrațiile locale din județul Sibiu au primit în total 717,2 milioane de lei, adică 1.847 de lei pe locuitor, conform unui amplu raport întocmit de Bani Curați pe baza datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Sumele reprezintă plățile efective către primării până la 3 noiembrie 2026, și nu includ TVA. La nivel de județ, rezultă o medie de 1.847 de lei atrași pentru fiecare locuitor, sumă care poziționează Sibiul pe locul 12 din 42 de județe, peste media de 1.463 de lei.

Sumele mai sus enumerate sunt cele efectiv intrate în bugetele primăriilor și nu reprezintă valoarea totală a proiectelor (în care intră și cofinanțările). Totodată, nu includ și proiectele derulate de alte entități publice (precum Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) sau private.

harta_pnrr_sibiu_pe_locuitor

Agnita, pe primul loc. „Este o onoare”

Agnita a încasat 33,7 milioane de lei pentru 11 proiecte, adică 4.458 de lei pe locuitor. Cel mai mare proiect este o creșă pentru 40 de copii, finanțată cu aproape 10 milioane de lei, urmat de achiziția de autobuze electrice, de 7,9 milioane de lei. În lista proiectelor mai intră și reabilitări de grădinițe, școli și blocuri, actualizarea planului urbanistic general sau ridicarea unui centru de zi pentru copii aflați în risc de separare de părinți.

Primarul orașului Agnita, Alin Ciprian Schiau Gull, este la al doilea mandat și apreciază că rezultatele obținute se datorează echipei pe care a construit-o în cadrul executivului local.

„Ne bucură să vedem Agnita pe primul loc în județ la fondurile atrase prin PNRR. Știam cât de mult am muncit pentru aceste proiecte, dar faptul că efortul nostru se vede ne dă și mai multă încredere să mergem mai departe. Agnita și zona noastră au fost lăsate prea mult timp în urmă. De aceea, fiecare proiect câștigat înseamnă o șansă să facem lucrurile de care orașul are nevoie. Mă bucur de echipa pe care am construit-o la primărie și de oamenii care pun suflet în munca lor. Este o onoare să muncim pentru agnițeni”, arată Schiau Gull.

Primarul Alin Ciprian Schiau Gull. Foto: arhiva turnulsfatului.ro
Primarul Alin Ciprian Schiau Gull. Foto: arhiva turnulsfatului.ro

Astfel de rezultate au fost obținute cu multă muncă, mai arată primarul. „A fost nevoie de multe ore peste program”.

Schiau Gull arată că proiectele pe fonduri nerambursabile continuă și din alte surse. „Ne dorim să fim printre primii din județ și la atragerea fondurilor prin ADR Centru. În perioada următoare, vom scoate la licitație șase proiecte, în valoare totală de peste 16 milioane de euro”.

La nivel național, Agnita ocupă locul 25 din cele 216 orașe din România în clasamentul întocmit pe baza sumelor atrase din PNRR pentru fiecare locuitor.

Miercurea Sibiului, pe locul 2

Pe locul doi în clasamentul primăriilor de orașe sau municipii este Miercurea Sibiului, cu 3.317 lei pe locuitor (12 milioane de lei). Cele mai mari proiecte ale orașului sunt două contracte de câte 4,5 milioane de lei pentru locuințe nZEB (clădiri cu consum de energie aproape zero) destinate specialiștilor din sănătate și învățământ.

Publicitate

Urmează Copșa Mică, cu 3.078 de lei pe locuitor (14,1 milioane de lei), unde cel mai mare proiect este reabilitarea a trei clădiri publice, de 5,3 milioane de lei.

Municipiul Sibiu, care a atras cei mai mulți bani în valoare absolută, 289,2 milioane de lei pentru 23 de proiecte, este pe locul 4, cu 2.153 de lei pe locuitor.

Top 5 se încheie cu Mediașul, cu 2.038 de lei pe locuitor (80,5 milioane de lei), al cărui cel mai mare proiect este dezvoltarea transportului public în zona ADI Nord Trans, de 41,5 milioane de lei.

orase
Sursa: Bani Curați

Comunele din top

Păuca a primit prin PNRR 4,2 milioane de lei, adică 2.718 lei pe locuitor. Administrația condusă de Niculae Dancu –  primarul cu cele mai multe mandate din județul Sibiu – a implementat cinci proiecte de reabilitare, cel mai mare fiind Școala Gimnazială din Bogatu Român, de 1,9 milioane de lei.

Întrebat care este „secretul”, primarul din Păuca răspunde aproape funcționărește. „Niciun secret. Am gândit înainte, am făcut proiecte, am depus cererile de finanțare,  am răspuns clarificărilor care au fost solicitate pe parcurs. Știu ce am de făcut și nu înseamnă ceva deosebit. Pur și simplu mă ocup. Fac niște documentații care să fie bune și să corespundă cerințelor din ghidurile de finanțare”, spune Niculae Dancu. Despre PNRR spune că a fost mai greoi de implementat decât alte programe cu finanțare nerambursabilă.

Niculae Dancu, primarul comunei Păuca. Foto: arhiva turnulsfatului.ro
Niculae Dancu, primarul comunei Păuca. Foto: arhiva turnulsfatului.ro

Pe locul doi în clasamentul comunelor din județul Sibiu este Sadu, cu 2.554 de lei pe locuitor (6,5 milioane de lei). Cel mai mare contract implementat a fost de 7,7 milioane de lei, pentru reabilitarea clădirilor publice, pe lângă cel de dotare cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ din comună.

Biertan (2.202 lei pe locuitor) are ca proiecte principale un centru de colectare prin aport voluntar, de 3,8 milioane de lei, și „Ruta caselor cu arhitectură tradițională“, de 2,4 milioane de lei.

Șeica Mare, cu 2.066 de lei pe locuitor (8,1 milioane de lei), a investit cel mai mult într-un centru de zi pentru vârstnici, cu echipă mobilă de îngrijire la domiciliu, de 6,1 milioane de lei.

Alțâna încheie Top 5 cu 2.016 lei pe locuitor, cel mai mare proiect fiind reabilitarea școlii și amenajarea unui teren de sport, de 2,4 milioane de lei.

Clasamentul comunelor întocmit de Bani Curați include doar localitățile cu cel puțin 1.000 de locuitori. În afara lui, Râu Sadului, cu 514 locuitori, a primit 4,2 milioane de lei, adică 8.230 de lei pe locuitor.

Primăriile fără bani din PNRR

Nouă din cele 64 de primării ale județului nu au primit niciun leu din PNRR, toate comune: Alma, Axente Sever, Blăjel, Micăsasa, Orlat, Poplaca, Turnu Roșu, Târnava și Șeica Mică. Opt dintre ele nu au niciun proiect înregistrat, iar Târnava are un contract fără plăți.

Studiul întocmit de Bani Curați nu include banii plătiți direct școlilor, spitalelor sau firmelor. „O sumă mică nu înseamnă lipsa investițiilor din alte programe“, precizează autorii.

harta_pnrr_sibiu

Sibiu: „O performanță notabilă”

Raportat la sume absolute și nu la numărul de locuitori, Primăria municipiului Sibiu se detașează de oricare altă administrație din județ. Potrivit studiului Bani Curați, municipiul Sibiu a încasat 289,2 milioane de lei din PNRR pentru 23 de proiecte, adică peste 40% din toți banii atrași de cele 64 de primării din județ.

Primăria condusă de Astrid Fodor conduce clasamentul sumelor absolute. Foto: turnulsfatului.ro
Primăria condusă de Astrid Fodor conduce clasamentul sumelor absolute. Foto: turnulsfatului.ro

Sibiul a derulat și cel mai mare proiect implementat prin PNRR la nivelul județului, cel prin care a fost implementat transportul public în zona metropolitană, de 103,7 milioane de lei. Al doilea cel mai mare proiect a fost cel de dotare a școlilor, de 38,9 milioane de lei, urmat de renovarea energetică a zece blocuri, de 30,6 milioane de lei.

„În condițiile provocărilor pe care le-a adus PNRR la nivel național, cred că este o performanță notabilă pe care am obținut-o“, transmitea primarul Astrid Fodor, în august, printr-un comunicat de presă.

Citește și Cifrele PNRR din județul Sibiu, în ultima zi în care se mai pot cheltui bani: din 523 de proiecte aprobate, 112 nu au mai început. Cu ce rămân sibienii din acest plan?

tabel comune
Sursa: Bani Curați

Publicitate
Publicitate

Traian Deleanu
Traian Deleanu

Investigații, Administrație

0740 039 148

traian[at]turnulsfatului.ro

Alătură-te comunității

Publicitate
Publicitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.

Publicitate
Publicitate