Publicitate
Publicitate
Publicitate - SOMA Sibiu

Opt medalii pentru brânzeturile românești la World Cheese Awards, niciuna pentru Sibiu. Un degustător din Poiana Sibiului explică de ce telemeaua nu ajunge la concursurile internaționale

Ștefan Dobre
0
Foto: Colaj World Cheese Awards/Telemeaua de Sibiu
Foto: Colaj World Cheese Awards/Telemeaua de Sibiu

Cinci producători români au câștigat opt medalii la World Cheese Awards 2026, una dintre cele mai importante competiții de brânzeturi din lume, desfășurată zilele trecute la Córdoba, în Spania.

Publicitate
Publicitate

Printre ei nu se află niciun producător din Mărginimea Sibiului, zona celei mai cunoscute brânze românești, telemeaua de Sibiu. Deși este renumită și apreciată în toată țara, „brânza de Sibiu” nici nu ajunge la evenimentele de top. Degustătorul autorizat Lenu Bleoju, originar din Poiana Sibiului, a explicat pentru Turnul Sfatului de ce producătorii sibieni nu sunt vizibili la astfel de concursuri și ce ar trebui să facă pentru a reuși.

Medaliile României

La concurs au participat peste 5.300 de brânzeturi din întreaga lume. România a obținut o medalie de aur, patru de argint și trei de bronz:

  • aur: Brânza Horezu (Vâlcea), pentru o brânză fermentată și maturată cel puțin 12 luni;
  • argint: Vidékfejlesztés / Dezvoltare Rurală (Harghita), pentru sortimentele Gyergyói sajt, maturate 6 și 12 luni, și Pricske sajt, maturată 12 luni, și Gyimesi Gyógysajt (Harghita), pentru Sárig Cheese;
  • bronz: Gyimesi Gyógysajt, pentru Orodik maturată 6 luni, Uzonka Cheese (Covasna), pentru sortimentul Flora, și Arkäse (Covasna), pentru Trappista maturată 6 luni.

Județul Sibiu, cunoscut pentru oierit și pentru telemea, nu a avut niciun producător înscris.

„Mic copil fiind, am făcut foarte mult timp Telemea de Sibiu”

Reporterul Turnul Sfatului a discutat despre acest subiect cu Lenu Bleoju – expert în brânzeturi și membru al Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați (FNDA). Face parte din jurii, lucrează cu producători din toată țara și organizează degustări pentru consumatori. A învățat să facă brânză din copilărie, în Poiana Sibiului.

„Eu sunt din Mărginimea Sibiului și, mic copil fiind, am făcut foarte mult timp Telemea de Sibiu. Cunosc și știu exact ce înseamnă acest produs din punct de vedere practic”, spune Lenu Bleoju.

Potrivit ei, sibienii nu lipsesc de la concursuri pentru că brânza lor nu ar fi bună, ci din alte motive.

lenu bleju - foto delight

Lenu Bleoju. Foto: Delightgroup.ro

Concursurile sunt mai ales pentru brânzeturi maturate

Marile concursuri internaționale sunt gândite mai ales pentru brânzeturile maturate, unde contează textura și aromele care se dezvoltă în timp. Mărginimea e cunoscută în schimb pentru telemeaua proaspătă sau păstrată în saramură.

„Ideea este că cei care au participat la concurs în mare parte sunt producători de brânzeturi maturate. Cam acestea sunt specialitățile cu care se merge mai departe, dar nu ar fi neapărat acesta un impediment absolut.”

Mulți producători se mulțumesc cu piața

Mulți producători din Mărginime câștigă destul vânzându-și brânza în piețe, în special în București și marile orașe, astfel nu simt nevoia să participe la concursuri.

Publicitate

„O parte dintre producători se mulțumesc să vândă așa cum știm, în București, în piață și așa mai departe, și este în regulă pentru ei. Nu își doresc mai mult, nu își doresc să concureze. Alții poate că nici nu știu despre existența unor concursuri de o asemenea anvergură. Sunt destul de puțini producători care își doresc să iasă în față, iar alții, din varii motive, se plafonează cu ceea ce fac la nivel local”, explică degustătorul.

Lipsesc fișele tehnice

Cea mai mare problemă, spune Bleoju, este că producătorii tradiționali lucrează după rețete transmise din generație în generație, fără parametri scriși în detaliu și fără fișe tehnice. La concursurile internaționale juriul degustă „în orb”: nu știe de unde vine brânza, dar primește informații tehnice despre ea.

„Jurizarea se face în orb. Avem în față niște produse despre care nu știm de unde sunt, dar primim informații tehnice esențiale: dacă este maturată o anumită perioadă, ce tip de lapte s-a folosit, dacă laptele a fost pasteurizat sau nu, dacă s-au aplicat tratamente termice.

Trebuie să primim aceste date pentru a vedea dacă le regăsim în proprietățile organoleptice ale produsului degustat. Noi, din păcate, nu avem această latură tehnică și științifică reglementată sau scrisă undeva pentru produsele din Sibiu”, spune Lenu Bleoju.

Indicație geografică protejată

Originară din județul Sibiu, Telemeaua de Sibiu IGP este protejată la nivelul Unii Europene. Ca descriere este o brânză semitare obținută din lapte de oaie, după o tradiție păstrată de generații.

„Preparată în peisajul pastoral al Transilvaniei, aceasta beneficiază de Indicația Geografică Protejată, certificare europeană care atestă legătura produsului cu regiunea de origine. Telemeaua se prezintă sub forma unor calupuri albe, cu textură densă și onctuoasă, și poate fi consumată atât proaspătă, cât și maturată”, se arată pe site-ul Comisiei Europene.

Lecția de la Horezu și din Harghita

Producătorii premiați din Horezu, Harghita și Covasna au ceva în comun: s-au asociat. Așa și-au împărțit costurile, au primit consultanță și au construit branduri regionale.

„La nivel mondial avem premiați care s-au asociat. În anumite zone ale țării, producătorii au reușit să se unească pentru a găsi variante mai bune. Prin asociere au o putere de negociere mai mare, vizibilitate sporită, un brand mai cunoscut și posibilitatea de a-și acredita produsele. Este foarte greu să mergi la un concurs cu un produs individual despre care nu a auzit nimeni și care nu are o fișă tehnică în spate”, spune Bleoju.

O altă lecție este calitatea, în detrimentul cantității. La Horezu, laptele se strânge doar patru-cinci luni pe an, iar producția este mică, dar producătorii au mizat pe calitate.

„Cei de la Horezu au intrat destul de greu și cu emoții la început, chiar dacă aveau produse foarte bune. Ei adună laptele din zonă, ceea ce oferă o puternică zonalitate produsului. Participarea la concursuri i-a ajutat imens să își crească notorietatea și nivelul de calitate.”

Brânza de la stână și cea de concurs

Concursurile internaționale cer reguli de igienă și trasabilitate pe care o stână nu le poate îndeplini.

„Este foarte bine dacă vrei să faci o drumeție și să mănânci o brânză la stână. Este chiar recomandat. Dar dacă vrei să mergi la un concurs internațional unde au participat 5.330 de produse, trebuie să te aliniezi la standardele riguroase pe care le respectă toată lumea. Majoritatea brânzeturilor premiate provin din unități de producție dotate corespunzător”, mai explică Lenu Bleoju.

Producători sibieni care încep să facă brânzeturi maturate

Cu toate acestea, Lenu Bleoju rămâne optimistă. Spune că în județul Sibiu există deja producători care fac brânzeturi maturate de calitate, de exemplu în zona Cârțișoara sau în alte comune din Mărginime. Foarte multe se regăsesc la Sibiu în diverse spații pentru degustări și evenimente culinare, care reușesc să apropie publicul de brânzeturile artizanale.

„Doar participarea la un concurs de o asemenea anvergură crește deja nivelul de cunoștințe și calitate al producătorului. Chiar dacă nu câștigi niciun premiu, ai ce să înveți și vezi ce înseamnă cu adevărat industria mondială a brânzeturilor. Noi încercăm tot mai mult să mergem spre producători, să le explicăm aceste oportunități și, în egală măsură, să educăm consumatorii din Sibiu pentru a ști ce cumpără și a alege produse de calitate înaltă”, concluzionează Lenu Bleoju.

telemea-de-sibiu-q6g7

Publicitate
Publicitate

Ștefan Dobre
Ștefan Dobre

Administrație

0724 605 815

Alătură-te comunității

Publicitate
Publicitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.

Publicitate
Publicitate