Topul localităților din țară, în funcție de venituri. Municipiul Sibiu se află pe 9 la venituri totale și pe 8 la venituri proprii. 60% dintre localitățile din țară au avut în 2024 buget de sub un milion de euro

1.911 localități au avut în 2025 un buget mai mic de un milion de euro, conform datelor prezentate de către Ministerul Dezvoltării și preluate de Turnul Sfatului.

Din totalul de 3.187 de UAT-uri, în care intră și Primăria București și toate cele 6 sectoare, localitățile cu buget de sub un milion de euro reprezintă 59,9%.

Un prim aspect general care reiese din statistica bugetelor tuturor localităților din țară este divergența financiară majoră.

Citește și:

ANALIZĂ Salariile din primăriile sibiene au crescut cu 26% în 2025. 13 localități consumă pe salarii mai mult de 70% din veniturile proprii. Într-un singur caz din județ a scăzut fondul de salarii, anul trecut

Analiza arată o diferență enormă între localități, de la venituri nete de peste 5,8 miliarde de lei pentru Municipiul București, fără a include aici toate sectoarele la un loc, care adaugă alte miliarde, până la comune cu venituri de doar 2,5 – 3 milioane de lei, cum ar fi comunele Pardosi, Odăile și Bătrâna, printre cele mai sărace din țară.

Această discrepanță substanțială subliniază decalaje economice și administrative profunde în România. De asemenea, autonomia financiară este extrem de variabilă.

Procentul veniturilor proprii variază de la sub 10% în unele comune, precum comuna Vadu Moldovei (7.05%), Dracea (9.5%), Armașești (11.54%), Pădureni (11.6%), Gura Padinii (11.37%), Pilu (11.31%), până la peste 90% în altele. Sunt în această situație comuna Ghercești și orașele Ghimbav și Cernavodă.

Acest indicator este esențial pentru a înțelege cât de mult depinde o localitate de transferurile de la bugetul central și, implicit, gradul său de independență. Trebuie însă specificat aici că în aceste transferuri intră și fonduri naționale de reconstrucție și dezvoltare, precum și cele europene.

Privind localitățile cu cele mai mari venituri nete, se constată că, în mod previzibil, capitala și sectoarele sale domină clasamentul, urmate de alte mari municipii.

Citește și:

Topul celor mai bogate și sărace localități din județ. Mai mult de jumătate au avut venituri proprii în scădere. Ciudatele cazuri din Sadu și Râu Sadului

Primăria municipiul București înregistrează 5,8 miliarde de lei (fără sectoare), urmat de Sectorul 4 cu 2,4 miliarde lei, Sectorul 3 cu 2,2 miliarde lei, Municipiul Cluj-Napoca cu 2,2 miliarde lei și Sectorul 6 cu 1,9 miliarde lei.

Continuând lista, se regăsesc Municipiul Iași cu 1,8 miliarde lei, Municipiul Timișoara cu 1,86 miliarde lei, Sectorul 2 cu 1,7 miliarde lei, Municipiul Constanța cu 1,6 miliarde lei și Sectorul 1 cu 1,5 miliarde lei.

Prima comună care intră în acest clasament este Florești (Cluj), care a avut în 2025 un buget total de 167,2 milioane de lei și venituri proprii de 91,2 milioane de lei.

Mai mult decât municipii precum Onești, Miercurea Ciuc, Sighetul Marmației Câmpulung și altele.

Analizând autonomia financiară prin prisma procentului de venituri proprii, se observă că există campioni ai autonomiei, cu peste 70% venituri proprii. Orașul Ghimbav se remarcă cu 90.97%, urmat de Comuna Ariceștii Rahtivani (89.33%), Comuna Afumați (86.01%), Comuna Mogosoaia (85.44%) și Comuna Jucu (78.72%). Comuna Drăgomirești Vale (85.34%) și Comuna Brăzi (86.59%) se încadrează, de asemenea, în această categorie.

Municipiul București (83.86%) și Sectoarele sale (între 46.25% și 81.14%) demonstrează o capacitate proprie de finanțare remarcabilă. Alte localități cu procente notabile sunt Comuna Oarja (84.97%), Comuna Ciorogârla (76.82%), Comuna Vlădești (60.9%), Comuna Brăteiu (31.25%), Comuna Biled (36.93%) și Comuna Giroc (81.21%).

Citește și:

Topul consiliilor județene. CJ Sibiu e pe locul 22 la venituri, sub Neamț, Vaslui și Vâlcea. O treime din buget sunt bani locali

Municipiul Sibiu a avut venituri proprii cât restul localităților la un loc

E interesant, în cazul județului nostru, la acest capitol, al veniturilor proprii, că municipiul Sibiu a strâns în 2025 mai mult decât restul localităților din județ, în total.

Municipiul Sibiu a avut în 2025 665,91 de milioane de lei la capitolul venituri proprii, iar restul localităților din județ, unde intră chiar și Mediașul, au avut 657,55 de milioane de lei.

Municipiul Sibiu menține un echilibru solid, raportând o creștere de peste 12 procente a veniturilor proprii față de anul anterior.

Citește și:

Raport al Guvernului: Costuri ridicate în administrația publică din județul Sibiu. La Primăria Marpod se câștigă cel mai bine. Comuna Păuca, model național pentru colectarea taxelor: 97%

Șelimbăr pe locul 14 în clasamentul național al veniturilor proprii din bugetul total

Este notabil, de asemenea, faptul că Șelimbăr, comuna lipită de municipiul Sibiu, se află pe locul 14 în acest clasament al procentului veniturilor proprii din totalul veniturilor obținute în 2025. Șelimbărul are 84,42%, venituri proprii din total venituri și se află cu două locuri în fața municipiului București la acest procent.

La polul opus, localitățile cu dependență ridicată, având sub 20% venituri proprii, includ Comuna Valea Salciei (19.87%), Comuna Ciomăgești (14.21%) și Comuna Vadu Moldovei (7.05%), acesta din urmă fiind cel mai mic procent și indicând o dependență aproape totală de fondurile externe. Alte exemple sunt Comuna Costești (15.99%), Comuna Dobrotești (11.18%), Comuna Șopârlița (28.84%) și Comuna Blăjeni (31.89%). Aceste localități, în special comunele rurale, se confruntă cu dificultăți în generarea de venituri proprii, fiind nevoite să apele la bani din bugetul județean sau cel de stat.

În ceea ce privește observațiile și tendințele generale, se remarcă efectul polului de creștere: apropierea de orașe mari (București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara), care se traduce adesea prin venituri nete și procente de venituri proprii mai mari pentru comunele învecinate.