„Vorbele nu sunt o garanție”. Semnatarii memoriului pentru fosta mănăstire a Ursulinelor contestă modul în care Primăria Sibiu a renunțat la monument, dar salută, cu rezerve, intenția Therme Group de a investi

Autorii memoriului prin care cereau Primăriei Sibiu să cumpere sau să concesioneze fosta mănăstire a Ursulinelor spun că documentul lor a fost ignorat în ședința în care s-a decis soarta imobilului, deși a fost depus oficial cu o zi înainte. În schimb, arată ei, adresa transmisă de un investitor privat în aceeași zi a ajuns la cunoștința aleșilor locali.

Autorii memoriului – arhitecți, istorici și cercetători – nu contestă dreptul administrației de a decide și spun, totodată, că salută intenția Therme Group de a amenaja în clădire un centru dedicat artei și educației. În același timp, ei reproșează însă primarului și consilierilor locali faptul că au renunțat la dreptul de preempțiune fără să ceară în prealabil garanții concrete privind păstrarea funcțiunii culturale și educaționale a ansamblului.

Reacția vine într-un mesaj transmis redacției Turnului Sfatului, semnat de Florin George Călian și Florin Blezu, doi dintre inițiatorii memoriului.

„Nu contestăm dreptul lor de a decide. Contestăm decizia de a renunța la dreptul de preempțiune fără să fi solicitat, în prealabil, garanții concrete privind păstrarea funcțiunii educaționale și culturale a ansamblului”

Semnatarii spun că nu pun în discuție competența administrației, ci maniera în care aceasta a ajuns la decizie. „Contestăm decizia doamnei primar și a membrilor Consiliului Local, indiferent de apartenența politică, de a renunța la dreptul de preempțiune fără să fi solicitat, în prealabil, garanții concrete privind păstrarea funcțiunii educaționale și culturale a ansamblului, funcțiune pe care administrația orașului are datoria să o susțină, atunci când are mijloacele legale de a o face. Nu contestăm dreptul lor de a decide în această speță, ci modul în care au fost analizate și cântărite informațiile înaintea unei decizii cu consecințe pe termen lung pentru oraș”, ne-au transmis Florin George Călian și Florin Blezu.

O altă critică vizează transparența procesului. „Semnalăm lipsa de transparență în procesul decizional: adresa cumpărătorului a fost luată în considerare, în timp ce poziția argumentată a semnatarilor nu a beneficiat de același tratament”, se arată în mesaj.

Nu era cunoscut posibilul cumpărător

Autorii explică și de ce documentul, redactat în urmă cu câteva zile, nu face nicio referire la Therme Group. „La momentul elaborării acestui memoriu, nu era cunoscut posibilul cumpărător. Circula, între altele, ipoteza unei conversii în hotel. O altă ipoteză era că o va cumpăra un agent imobiliar și va face speculă cu locul și clădirea. Nimic nu indica o perspectivă clară privind conservarea și punerea în valoare a monumentului”, transmit ei.

Anunțul făcut între timp de Primăria Sibiu este însă primit pozitiv, dar cu rezerve. „În ceea ce privește proiectul anunțat de Therme Group, potrivit căruia imobilul ar urma să găzduiască un «hub cultural», salutăm, desigur, această perspectivă. În esență, o asemenea funcțiune este în acord cu preocupările centrale exprimate în memoriu: păstrarea caracterului cultural și educațional al ansamblului”, au precizat inițiatorii memoriului pentru Turnul Sfatului.

„Vorbele nu sunt o garanție”

„Dacă într-adevăr viitorul proprietar, Therme Group, va realiza proiectul de «hub cultural» anunțat public, exact ce se cere și în memoriu, ar fi un rezultat pe care îl salutăm. Însă vorbele nu sunt o garanție când e vorba de astfel de proprietăți. Intențiile declarate trebuie dublate de garanții suplimentare privind conservarea și restaurarea ansamblului”, adaugă cei doi.

Ei spun că starea clădirii este fals percepută drept o „ruină”, lucru invocat în discuțiile despre costurile pe care le-ar fi presupus o achiziție publică. Ansamblul „nu este chiar o ruină, contrar percepției vehiculate în spațiul public. Clădirile baroce se numără printre cele mai solide construcții existente, uneori mai solide decât multe structuri moderne”, susțin semnatarii.

„Un «hub cultural» nu înseamnă o sală de expoziții și una de conferințe”

Astfel, o temere semnalată ține și de rezultatul viitoarea investiție. „Deja printre semnatari se vehiculează ideea că, pentru cumpărător, cel mai probabil, un «hub cultural» nu înseamnă decât o sală de expoziții și una de conferințe, ceea ce orice hotel de câteva stele oferă deja. Dacă se va întâmpla astfel, decizia Primăriei de a renunța la dreptul de preempțiune, fără să fi solicitat garanții contractuale clare privind funcțiunea culturală și educațională a ansamblului, se va dovedi una regretabilă”, mai punctează inițiatorii memoriului.

Forma finală a memoriului, datată 25 august, este întocmită de Heidrun König, de Florin George Călian și de Florin Blezu și poartă semnăturile a peste 45 de persoane. Printre semnatari se numără academicianul Paul Niedermaier, arhitecta Gabriella Olasz, arhitectul Mircea Țîbuleac, poetul și profesorul universitar Radu Vancu, istoricii Petre Beșliu și Hannelore Baier, artistul Hermann Binder, precum și profesorii universitari Ștefan Tobler și Gerhardt Konnerth. Dintre semnatari, 14 sunt din alte localități.

Primăria: Este pentru prima dată când un investitor privat dorește și își asumă să facă o asemenea investiție într-un monument istoric din Sibiu și în cultură

Amintim că primarul Astrid Fodor a explicat, în comunicatul din 26 august, că achiziția cu 6,25 de milioane de euro ar fi atras costuri suplimentare importante pentru bugetul local, de la expertize și consolidare seismică până la autorizarea pentru securitate la incendiu, renovare completă, dotare și întreținere. În contextul unui plan investițional estimat la un miliard de lei pentru anii următori, administrația a apreciat că achiziția „nu este fezabilă din punct de vedere bugetar”.

Decizia a avut în vedere și intenția anunțată de Therme Group, companie fondată de sibianul Robert Hanea, care s-ar fi angajat să investească 40 de milioane de euro în cumpărarea, consolidarea și renovarea imobilului. „Este pentru prima dată când un investitor privat, care a demonstrat că are viziune, capacitate managerială și financiară, dorește și își asumă să facă o asemenea investiție într-un monument istoric din Sibiu și în cultură”, a transmis primarul Sibiului.

Ansamblul de pe strada General Magheru nr. 34-36 este monument istoric de importanță națională și aparține Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care l-a redobândit prin retrocedare în 2011. Ministerul Culturii, Consiliul Județean Sibiu și, în final, Consiliul Local Sibiu au renunțat, pe rând, la dreptul de preempțiune prevăzut de Legea nr. 422/2001.