Liceul Tehnologic din Mârșa, „școala unde nimeni nu ia Bac-ul” are laboratoare cu VR, tablete care traduc pe loc și școală de șoferi. Director: „Nu merităm eticheta și ne dorim să schimbăm mentalitatea”

Liceul Tehnologic din Mârșa are clădiri renovate, laboratoare dotate prin PNRR și o mașină pentru școala de șoferi. În prima jumătate a lunii septembrie am vizitat liceul și am stat de vorbă cu directoarea adjunctă, Sanda Stanciu. Este învățătoare din 2000 și predă și acum, la clasa a II-a.

Schimbările au început acum 10, 15 ani. Un liceu tehnologic funcționează în strânsă legătură cu firmele sau agenții economici din zonă. La Mârșa, partenerul principal a fost Uzina Mecanică. Aici făceau elevii practică. Tot aici își găseau de lucru absolvenții.

De când uzina a trecut prin transformări majore, a avut de suferit și economia întregii zone Avrig. „Modificările au adus și zile bune, și zile mai puțin bune”, spune directoarea adjunctă. Școala a căutat soluții în programe și proiecte, pentru a răspunde provocărilor din societate. Cel mai important proiect a fost accesat în 2003–2004, pe fonduri Phare, și a vizat corpurile C și D ale liceului.

Aceste clădiri, aflate vizavi de liceu, nu mai aparțin școlii. Acum trei-patru ani, cu aprobarea ministerului, au fost încredințate Ministerului Culturii. Motivul? Numărul de elevi a scăzut.

„Scăderea e demografică și se simte în toată zona, de la Arpașu până la Racovița, de unde vin elevii. În 2007–2008, în localitate, din patru clase paralele mai rămăsese una”, explică Sanda Stanciu. Din 2016, liceul a avut doar clase de învățământ profesional. Nivelul liceal a fost reintrodus din septembrie 2026.

Renovare și trei proiecte PNRR

După pandemie, Primăria Avrig a gestionat un program de reabilitare. Au fost renovate sala de sport, curtea, clădirea grădiniței și clădirea liceului. În paralel, echipa de management a școlii a derulat trei proiecte mari pe fonduri PNRR. Toate s-au încheiat în decembrie 2025.

Proiectele au fost realizate de directorul de atunci, Constantin Coropețchi, împreună cu o echipă de implementare. „Directorul nostru este foarte bun la cifre, pe administrație, iar eu m-am ocupat de implementarea activităților din cadrul proiectelor, împreună cu o echipă de management de excepție”, spune directoarea adjunctă.

Prin proiectul PNRAS, elevii au avut, timp de trei ani, ore remediale la română și matematică. Au primit gratuit culegeri și materiale auxiliare. Au mers în excursii tematice. „Copilul trebuie să vadă, să audă și apoi să facă”, explică ea.

Tot prin proiecte, peste 100 de elevi au învățat gratuit dansuri populare cu un coregraf de la Ansamblul „Junii Sibiului”, pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor din zonă. „Șezătoarea din bătrâni” a rămas activitatea de suflet a școlii și a devenit tradiție.

Întrebată ce a motivat-o, Sanda Stanciu vorbește despre „dorința și vocația de dascăl”. „Vremurile grele prin care trece un liceu tehnologic practic te obligă sufletește să dezvolți și să reușești să treci peste toate aceste obstacole. Modificările din sistemul de educație aduc provocări la care trebuie să identifici soluții. Reușita unui proiect este, de fapt, punctul de plecare pentru următorul”, spune ea.

SmartLab, VR și traducere în timp real

Școala are un SmartLab dotat cu ochelari VR, coordonat de profesoara de matematică Diana Calmîș. Cu ei, elevii pot explora molecule și celule, dar și planete și galaxii. La matematică, elevii de clasa a VI-a pot „prinde” cu mâna cuburi, prisme și piramide. Le pot desface, ca să vadă cum arată în plan, sau le pot tăia virtual, ca să vadă secțiunea.

Laboratoarele sunt folosite la toate disciplinele științe, socio-umane, limbă și comunicare. „Elevii sunt foarte încântați”, spune directoarea adjunctă.

Centrul de documentare și informare, înființat în 2007, este o sală deschisă și comunității. Prin proiecte, a primit un echipament Prolang pentru limbi străine. Elevii lucrează pe tablete, cu căști. Traduc în timp real și își exersează pronunția.

Există și un laborator de robotică. Coordonatorul lui, profesorul Mugur Verdeș, a creat opționalul „Roboțelul geograf”. Prin el, elevii de gimnaziu descoperă geografia cu ajutorul tehnologiei.

Permisul, la școală

Proiectul Dotlab, destinat învățământului profesional, a adus laboratoare de informatică, gastronomie și mecanică. Liceul are două profiluri: mecanic și turism, cu calificarea de tehnician în gastronomie. Tot prin Dotlab, școala a primit o mașină pentru școala de șoferi.

Elevii care împlinesc 18 ani cât sunt la liceu își vor putea lua permisul în școală. Omologarea școlii de șoferi este finalizată în proporție de 80%. Directoarea adjunctă speră ca primul elev să participe în noiembrie sau decembrie. Sanda Stanciu a obținut un atestat special ca să devină ea însăși instructor.

Cele trei proiecte PNRR au intrat în perioada de sustenabilitate, care durează cinci ani. Școala trebuie să dovedească că folosește la ore tot ce a primit. Pentru asta, are nevoie de materiale și de resurse digitale actualizate în fiecare an. La infrastructură nu mai are nevoie de investiții, ci doar de întreținere.

Momentan, proiectele cu finanțare externă sunt mai greu de continuat, din cauza fuziunii cu Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr” Avrig. Conducerea școlii speră ca, în viitorul apropiat, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Sibiu și al Primăriei Avrig, problema să fie depășită. „Este mult mai simplu să le poți continua în momentul în care te duci înainte, decât să te oprești și să analizezi de fiecare dată ce trebuie făcut, dacă trebuie făcut, de ce trebuie făcut”, spune ea.

Elevii care pleacă și eticheta de la Bac

În prezent, școala are 396 de elevi: 82 la grădiniță, 107 la primar, 77 la gimnaziu și 130 la liceu și profesională. Principala problemă, spune directoarea adjunctă, este numărul de elevi. Mulți pleacă în clasa a X-a, când împlinesc 16 ani și se pot angaja. Mulți provin din familii cu o situație materială delicată. Anul trecut, jumătate din clasa a XI-a a plecat și au rămas opt copii. Clasa de mecanici are acum doar 10 elevi, care au fost comasați cu clasa cu profil de turism.

Acum doi ani, școala a organizat o zi a porților deschise pentru școlile din zonă. „Au venit, dar vreau să vă spun că situația nu s-a schimbat foarte mult”, spune Sanda Stanciu.

Mârșa apare de cele mai multe ori etichetată drept „școala unde niciun elev nu ia examenul de bacalaureat”. Directoarea adjunctă explică de ce. „Liceele tehnologice rămân pentru etapa a doua de admitere. Atunci, pe locurile libere, elevii pot intra la liceu cu note sub 5 la Evaluarea Națională sau chiar fără ea. În plus, din 2016, școala a avut doar clase profesionale. La Bac s-au prezentat candidați din promoțiile anterioare și de aceea avem acele rezultate”, spune ea.

Pentru școala din Mârșa, ultimii ani au adus clădiri renovate, laboratoare noi și o mașină pentru școala de șoferi. Proiectele s-au încheiat în decembrie 2025, în același an în care școala și-a pierdut personalitatea juridică. Urmează cinci ani în care trebuie să dovedească că folosește tot ce a primit, iar fiecare nevoie trece acum prin Avrig. Între timp, elevii sunt tot mai puțini. Sanda Stanciu știe că drumul e lung.

„Ne dorim, picătură cu picătură, să încercăm să schimbăm mentalitatea cu privire la ceea ce înseamnă un liceu tehnologic”, spune ea.