Tunelul Boița 1 de pe autostrada Sibiu – Pitești a fost străpuns complet. Cristian Pistol: „Fără autorizații constructorii pot derula aproximativ 45% din totalul lucrărilor prevăzute în contract”

Și a doua galerie a tunelului Boița 1, cea de 264 de metri, a fost străpunsă duminică, 11 octombrie. Lucrările pe secțiunea montană a A1 merg însă cu frâna trasă, pentru că lipsesc avizele de mediu și autorizațiile pentru tot traseul.

Constructorii turci ai asocierii Mapa – Cengiz au terminat astăzi de săpat tunelul Boița 1, pe secțiunea 2 a autostrăzii Sibiu – Pitești. A fost străpunsă a doua galerie, lungă de 264 de metri. Prima, de 247 de metri, fusese străpunsă pe 20 iulie 2026.

Vestea a fost dată de Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, într-o postare pe Facebook.

„Urmează realizarea cămășuielii interioare a celor două galerii ale acestui tunel, la care lucrările au ajuns acum la un stadiu fizic de 45,11%”, a scris Pistol.

Boița 1 nu e singurul tunel la care se lucrează. Pe tunelul Robești, de 900 de metri, ambele galerii au fost deja străpunse. Acum se fac hidroizolația și căptușeala interioară, iar stadiul fizic a ajuns la 39,48%. Tunelul Balota, de 500 de metri, e abia la început. Acolo se fac excavații și cămășuiala exterioară, iar stadiul fizic este de 13,69%.

În total, pe șantierul secțiunii Boița–Cornetu lucrează 708 muncitori, cu 162 de utilaje. Lucrările au ajuns la un stadiu fizic general de aproximativ 16%.

Ritmul ar putea fi mai bun. „În lipsa Acordului de Mediu revizuit și a Autorizațiilor de Construire pe întreg șantierul, constructorii pot derula doar aproximativ 45% din totalul lucrărilor prevăzute în contract. CNAIR a depus documentația necesară la ANMAP pe 12 august 2026”, scrie directorul companiei de drumuri.

Până la emiterea avizelor, muncitorii lucrează doar pe sectoarele care au deja autorizație. Acolo se fac tuneluri, viaducte, terasamente și lucrări de consolidare.

Secțiunea 2 are 31,33 kilometri și va avea șapte tuneluri. Toate se construiesc prin metoda austriacă NATM, care folosește rezistența naturală a rocii pentru susținerea tunelului. Contractul valorează 4,25 miliarde de lei fără TVA și este finanțat prin Programul Transport.