Cariera de magneziu de la Rășinari se vrea continuată indiferent de referendum. Directorul MPI: „Acel fiasco de la Săliște…”

Indiferent de rezultatul referendumului programat la Rășinari pe subiectul minelor care pot fi deschise în zonă, reprezentanții Mineral Proiect Invest anunță că vor continua procedurile. În continuare, compania lucrează la selecția unui nou amplasament al fabricii de procesare a rocilor care ar urma extrase de la Rășinari, după „acel fiasco de la Săliște”, cum descrie episodul de acum câteva săptămâni directorul general al MPI, într-un interviu luat de TurnulSfatului.ro.

Andrei Degeratu este directorul general al Mineral Proiect Invest (MPI) SA, compania care propune o mină de suprafață la Rășinari și o uzină de procesare a rocilor extrase în zonă. L-am întrebat despre poziția pe care compania condusă de el o are față de referendumul care va avea loc la Rășinari pe 8 noiembrie, despre riscurile de poluare cu azbest, dar și despre celelalte motive pentru care localnicii se opun unui astfel de proiect minier, în Mărginimea Sibiului.

Reporter: Cum reacționează MPI în contextul referendumului de la Rășinari?

Andrei Degeratu: Pregătim o campanie de informare corectă, pentru ca lumea să știe exact despre ce este vorba. Am văzut că sunt foarte multe informații eronate care circulă, în special pe social media, și care sunt preluate și discutate pe diverse grupuri.

Amplasamentul carierei, pe care dumneavoastră îl descrieți drept o pășune fără valoare agricolă, reprezintă, pentru cel puțin o parte dintre locuitorii Mărginimii, o identitate culturală. Oamenii se identifică cu oaia, cu aerul curat, cu pășunea. Cum îi puteți convinge că în această zonă are loc și o industrie minieră?

Suprafața pe care se dezvoltă proiectul nu este nici pe departe semnificativă. Nu putem vorbi de un impact asupra pășunatului sau de o reducere a lui. Este normal ca toate aceste lucruri să poată coexista. Vrem progres, vrem industrializare, vrem să se facă investiții, vrem să ne dezvoltăm. Suntem în secolul XXI.

Citește și „Îmi iau copiii și plec”. Locuitorii din Rășinari se tem de efectele pe care deschiderea minei de magneziu le-ar putea avea asupra comunității

Oamenii locului nu vor progresul pe care îl promovați. Cum îmbinați cele două viziuni?

Și ciobanii care fac încă totul manual folosesc telefoane mobile, se uită la televizor, intră pe internet. Asta înseamnă progres. Pentru acel progres este nevoie ca lucrurile să se întâmple undeva în lume, să se producă niște materii prime. E foarte bine să trăim într-o bulă în care să credem că totul se poate întâmpla la altcineva. Europa a făcut această greșeală timp de 20 de ani, în care s-a bazat pe China, că totul se poate lua de acolo, ei să polueze, noi să beneficiem de prețuri mici.

Cariera propusă la Rășinari ocupă atât terenuri publice, ale primăriei, cât și terenuri private. Cum le veți obține? Prin exproprieri?

Cu primăria vor exista discuții legate de concesionarea suprafeței de teren, iar cu proprietarii privați, discuții legate de achiziția terenurilor.

Și dacă proprietarii privați nu vor să vândă, se poate ajunge la expropriere?

Fiind vorba de o licență de exploatare, prevederile legale sunt destul de libere în momentul de față privind accesul în zonele respective. Dar este prea devreme să discutăm de exproprieri și să luăm în calcul în ce modalități s-ar putea face acest lucru.

De la riscul de poluare, la numele asociate proiectului

De ce MPI nu a făcut până acum studiile necesare care să indice dacă exploatarea de la Rășinari poate polua zona cu azbest?

Aici să facem o scurtă descriere. În primul rând, serpentinitul (rocile care urmează să fie extrase și concasate la Rășinari – n.r.) nu înseamnă azbest. Azbestul nu este un element chimic, este pur și simplu o formațiune fibroasă care se face în timp, în rocile alterate. Lucrurile nu sunt așa de simple, să testăm și să vedem dacă avem magneziu sau aur, este sau nu este. În zona de exploatare a carierei noastre, tipurile de mineralogii care ar putea prezenta structuri azbestiforme sunt foarte limitate. Vorbim undeva la sub 2% din toată zona de coloane. În momentul de față, pe baza a ceea ce s-a analizat, zona aceasta nu are riscuri în acest sens.

Să presupunem că începe exploatarea și că, pe parcursul ei, apare azbest în cantități peste limitele legale. Ce se va întâmpla cu exploatarea? Se oprește, se închide?

Vă dați seama că o exploatare, cu sau fără elemente care trebuie monitorizate, are în permanență niște proceduri care trebuie să limiteze praful și zgomotul și să monitorizeze toate elementele procesate care ar putea genera un element de nesiguranță. Totul se va face sub un program monitorizat, aflat sub verificarea permanentă a celor de la Garda de Mediu.

Toată lumea a văzut că MPI are câțiva angajați, numărul lor chiar a scăzut, are o cifră de afaceri mică și vine să spună că va face o investiție care va ajunge în final la 400 de milioane de euro. De unde vin banii?

Ceea ce nu înțelege aici lumea este că un proiect este dezvoltat de o companie dedicată special acestui proiect, finanțată de acționari de-a lungul anilor. Noi am început cu această companie prin 2018 și până astăzi am lucrat din surse proprii sau surse atrase. Asta nu înseamnă că în spatele companiei nu este un grup puternic de firme. Numai la finalul anului 2025 vorbim de o cifră de afaceri de peste 250 de milioane de euro și de peste 1.700 de angajați. MPI are doi-trei angajați și nu are cifră de afaceri pentru că nu a început să obțină venituri, dar grupul din spatele lui confirmă și dă garanția că ceea ce propunem se va face.

În spatele acestor companii sunt persoane cu o imagine mai bună sau mai puțin bună. Domnul Bîlteanu are acea condamnare la închisoare și este principalul finanțator. Apoi, în acționariatul MPI au intrat și doi foști administratori de la Roșia Montană Gold Corporation. Cum îi puteți convinge pe localnici, înainte de referendum, că aceste nume vor respecta promisiunile pe care le faceți?

Trebuie să privim că, totuși, în spatele unui grup există o guvernanță corporatistă și că sunt niște companii care au arătat în ultimii ani că au livrat ceea ce și-au propus prin contractele pe care le-au avut și le au în desfășurare, fiind unul dintre cei mai mari parteneri ai companiilor de importanță națională, cum este Transelectrica. Referitor la cei de la Roșia Montană, am început să colaborăm cu ei pe partea de studii, pentru că sunt specialiști în domeniu, implicați în mai multe proiecte miniere și de dezvoltare din România. Asta nu înseamnă că proiectul nostru are vreo legătură cu cel de la Roșia Montană. Nu putem să judecăm niște oameni care au fost implicați acolo, aceasta fiind specializarea lor, și să spunem că ar trebui interziși pe viață să mai facă ceva vreodată.

Citește și Protest în Piața Mare față de proiectul minier de la Rășinari, duminică, 18 octombrie

Mai poate fi oprit proiectul?

Există și scenariul acesta, să vindeți mai devreme sau mai târziu întregul proiectul? Caz în care toate promisiunile că veți fi alături de comunitate se pierd, pentru că vine alt exploatator.

Promisiunile pe care le avem față de comunitate vor rămâne pe toată durata de exploatare a proiectului. Nu ne propunem în momentul de față acest scenariu. Vrem să dezvoltăm proiectul ca să fie 100% românesc. Dar vă dați seama că au fost nenumărate cazuri în care companiile și-au schimbat structura de-a lungul timpului. Nu putem discuta doar despre ce s-ar putea întâmpla, fără să luăm în calcul beneficiile gândite pentru zona Rășinari și pentru zona viitoarei uzine de procesare.

Am făcut calcule și la Rășinari rămân relativ foarte puțini bani, conform prevederilor legale, nici 750.000 de euro din întreg proiectul.

Nu este așa. Tocmai acesta este unul dintre punctele pe care le vom prezenta în broșură. Am avut discuții cu primăria și urma să stabilim în această perioadă un buget pe care să îl alocăm unui fond pentru dezvoltarea comunității locale. Precipitarea lucrurilor, cu referendumul, a făcut să nu mai putem finaliza discuțiile începute. Vorbim ca, până în anul 2030, fondul să fie de 500.000 de euro pe an, alocați strict pe proiecte pe care le va alege comunitatea și pe care primăria și consiliul local le vor implementa, în turism, infrastructură, cultură, învățământ și sănătate. Din 2030 și până la închiderea carierei, fondul va fi de un milion de euro pe an.

Spuneți-mi cu ce diferă promisiunile pe care le faceți acum de promisiunile politicienilor?

Promisiunile noastre nu vor fi doar promisiuni. Ele vor fi gândite în baza unui contract care va trebui respectat, în parteneriat.

Dar și asta e la viitor, „se va face”. Legea nu vă obligă. Și dacă legea nu vă obligă, la un moment dat puteți spune că v-ați răzgândit, că nu mai sunt bani.

La noi este un parteneriat care trebuie să continue și în care comunitatea va avea un rol de-a lungul derulării proiectului. În orice moment, dacă nu ne respectăm angajamentele, exploatarea poate fi oprită. Sunt destule organisme de control care pot face acest lucru.

Pentru a porni investiția e nevoie de între 80 și 120 de milioane de euro. După ce se investesc atâția bani, ce investitor spune că oprește exploatarea?

Dezvoltarea carierei din Rășinari înseamnă undeva la 25 de milioane de euro.

Eu mă refeream și la zona de procesare.

Acolo vorbim chiar de o investiție de vreo 200 de milioane de euro, deci lucrurile sunt într-adevăr semnificative din acest punct de vedere. Iar pentru zona Rășinariului, unde ne refeream la însemnătatea acestei investiții locale, am vrut să fie o contribuție și vrem să ajutăm zona.

Și dacă oamenii nu vor să fie ajutați astfel, cu un proiect minier?

Eu cred că vor. Cei care spun că nu vor și care postează pe Facebook nu sunt cei care au efectiv o voce acolo. Nu cred că cei care înțeleg ceea ce se întâmplă și-au manifestat punctul de vedere.

Citește și Referendum la Rășinari în 8 noiembrie, dacă propunerea primarului trece de Consiliul Local. „Sunteți de acord cu exploatarea minieră de pe Valea Dobra?”

„Acel fiasco de la Săliște”

Uzina de procesare de la Săliște rămâne în picioare, eventual pe terenuri private, după ce primăria a respins concesiunea?

În momentul de față suntem în selecție pentru o altă locație, un alt amplasament al uzinei, în mai multe locuri din zona Sibiului. Nu o să intru în detalii de amplasament, pentru că am agreat cu toți cei cu care discutăm să respectăm anonimatul în momentul de față. Vrem să evităm exact lucrurile care s-au întâmplat la acel fiasco de la Săliște, unde în cinci zile lucrurile au fost întoarse complet și în mod eronat, toată lumea fiind împotrivă. Am văzut ce a fost pe social media. Nu s-a mai dorit nici măcar să se analizeze proiectul și să se aștepte pașii următori, în care să intervină autoritățile competente, care trebuiau să își spună părerea dacă acel proiect este sau nu poluant.

Pentru continuarea proiectului aveți nevoie de certificat de urbanism de la Primăria Rășinari. Ce se întâmplă dacă nu îl veți primi?

Am depus cererea și chiar ieri s-au împlinit cele 15 zile lucrătoare. Îl așteptăm în momentul de față. Blocarea unui certificat de urbanism este ilegală. Autorizația de construire are, într-adevăr, alte prevederi și poate fi respinsă sau poate fi dată cu anumite condiții suplimentare, dar mai e mult până acolo. Pe noi lucrul acesta ne întârzie, pentru că vrem să demarăm procedura acordului de mediu. Avem o perioadă de timp pentru autorizarea începerii lucrărilor la Agenția Națională pentru Resurse Minerale.

320 de zile?

330 de zile de la intrarea în vigoare a licenței, în care trebuie să depunem documentația. Știm că procedura de mediu va dura, cu perioadele de consultare publică și de analiză, iar timpul scade din ce în ce mai mult. Riscăm să ajungem într-un moment critic, într-o postură foarte neplăcută, în care să nu ne încadrăm în acele zile, având în vedere că nu se respectă legea. Vrem să evităm asta. Ne-am dori să primim certificatul cât mai repede și vom vedea ce se va întâmpla.

Există două scenarii: fie referendumul este validat, adică se prezintă la vot cel puțin 30%, fie nu este validat. În ambele scenarii e aproape sigur că votul va fi împotriva carierei. Cum veți reacționa?

În ambele scenarii vom continua procedura de obținere a acordului de mediu, pentru a ajunge cu proiectul în etapa în care și autoritățile competente își pot da părerea asupra impactului pe care l-ar avea. Ulterior, vom face în continuare o campanie de informare a celor care au votat într-un fel sau altul la referendum, desfășurată pe o perioadă mai lungă de timp, nu pe cele 30 de zile care au fost la dispoziție acum. Ne dorim ca oamenii să înțeleagă exact realitatea proiectului.

Acestea au fost întrebările mele. Ar mai fi un mesaj pe care doriți să îl transmiteți?

Mesajul este că lumea trebuie să se informeze din surse care oferă informația corectă. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat începând de la Săliște și ceea ce se întâmplă în continuare, inclusiv cu mitingul anunțat pentru duminică la Sibiu, arată că ești deja condamnat direct la moarte. Nimeni nu îți acordă vreo prezumție de nevinovăție. Toți acești oameni, activiști de profesie și instigatori, nu așteaptă să verifice nimic. Ei vor doar să aibă de treabă, au găsit acum de lucru cu noi și asta fac toată ziua.

Citește și Proiectul fabricii de procesare a magneziului de la Săliște a fost respins în unanimitate de consilierii locali. „Să ne implicăm să salvăm și Rășinariul”