Fabrica de Cultură are statut de monument istoric: a fost declanșată procedura de clasare. Primăria: E o condiție pentru a putea accesa fonduri norvegiene

Hala în care sunt amenajate sălile „Faust”, „Lulu” și „Eugenio Barba” ale Teatrului Național „Radu Stanca” au, începând de vineri, 13 noiembrie, statut de monument istoric de importanță locală. Autoritățile locale au solicitat Direcției Județene de Cultură (DJC) Sibiu să declanșeze procedura de clasare a Fabricii de Cultură: conform legii, de la inițierea acestei proceduri, o clădire, iar în acest caz, hala beneficiază de regimul juridic al monumentelor istorice. E o condiție pentru a putea accesa fonduri norvegiene nerambursabile, argumentează Primăria Sibiu.

Directorul DJC Sibiu, Dan Nanu, a confirmat pentru Turnul Sfatului că instituția a declanșat procedura de clasare în regim de urgență la solicitarea Primăriei Sibiu. Este vorba despre hala C6 din incinta Fabricii de Cultură, precizează, la rândul lor, reprezentanții municipalității.

Motivul principal ține de aspectul financiar, care să permită dezvoltarea locației: fără statutul de monument istoric de patrimoniu industrial, municipalitatea nu poate accesa granturile norvegiene cu care vrea să transforme fosta bază de producție într-un Hub Cultural Multifuncțional, ne-au transmis aceștia.

Conform legislației privind protecția monumentelor istorice, din momentul declanșării procedurii, imobilului i se aplică regimul juridic al monumentelor istorice pentru o perioadă de maximum 12 luni, interval în care trebuie finalizată întreaga procedură. „Dacă în 12 luni nu se obține ordinul ministrului și nu se publică în Monitorul Oficial, se revine la formula anterioară”, a precizat directorul DJC Sibiu.

În răspunsul transmis redacției, reprezentanții municipalității mai precizează că decizia de a demara procedura în regim de urgență a fost luată în urma mai multor ședințe la care au participat reprezentanți ai Primăriei, ai TNRS, ai Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, precum și specialiști atestați în patrimoniu cultural. Potrivit municipalității, Ministerul Culturii a transmis, în urma consultărilor cu partenerii norvegieni și cu reprezentanții de la Bruxelles, că finanțarea lucrărilor de restaurare și reconversie este condiționată expres de clasarea imobilului ca monument istoric de patrimoniu industrial, grupa B – monumente de importanță locală.

Între timp, conform unui anunț de pe platforma de licitații publice, Primăria a contractat deja serviciile de elaborare a studiilor de fundamentare și a documentației necesare clasării, inclusiv asistența de specialitate în procedură. Pentru întreaga documentație va plăti societății Polarh Design 51.000 lei.

Mai jos, publicăm întreg răspunsul primăriei.

De ce este necesară clasarea Fabricii de Cultură și care sunt argumentele în favoarea acesteia?

Clasarea halelor ca monument istoric de patrimoniu industrial grupa B – monumente istorice de importanță locală, are două rațiuni majore:

1. Clasarea acestora este o condiție de eligibilitate pentru finanțarea nerambursabilă din granturi norvegiene pe care Primăria Sibiu dorește să o atragă pentru amenajarea Fabricii de Cultură și transformarea acesteia într-un Hub Cultural Multifuncțional, prin reconversia și valorificarea patrimoniului industrial. Conform precizărilor transmise de Ministerul Culturii în urma consultărilor cu partenerii norvegieni și reprezentanții de la Bruxelles, finanțarea lucrărilor de restaurare și reconversie este condiționată expres de clasarea imobilului ca monument istoric de patrimoniu industrial grupa B.

2. Valoarea arhitecturală și culturală a imobilelor. Clasarea asigură protecția legală împotriva demolării sau alterării necontrolate și recunoaște dubla valoare a ansamblului — atât ca martor reprezentativ al arhitecturii industriale din secolul XX, cât și ca reper cultural contemporan de anvergură internațională.

Cine și când a decis începerea procedurii de clasare?

Demararea în regim de urgență a procedurii de clasare a fost stabilită în urma mai multor ședințe la care au participat reprezentanți ai Primăriei Municipiului Sibiu, ai Teatrului Național „Radu Stanca”, ai Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii precum și specialiști atestați în patrimoniu cultural.

În data de 3 noiembrie 2026 a fost aprobat de către Primarul Municipiului Sibiu Referatul de necesitate pentru contractarea studiilor de fundamentare conform Legii nr. 422/2001 și OMC nr. 3.195/2023, iar prin adresa nr. 91135/09.11.2026, Primăria Municipiului Sibiu a solicitat oficial Direcției Județene pentru Cultură Sibiu declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență a Halei C6 din acest ansamblu, ce cuprinde spațiile Sălii Faust, Sălii Lulu, Sălii Eugenio Barba și foaierul.

Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu a emis Înștiințarea privind declanșarea procedurii de clasare pentru Hala C6 – fosta Bază de Producție I.C.M.J. Sibiu (situată pe str. Triajului nr. 1–3, identificată în CF 125901, nr. cad. 125901). Precizăm că, în conformitate cu Legea nr. 422/2001, de la data comunicării acestei înștiințări și până la finalizarea procedurii (dar nu mai mult de 12 luni), imobilului îi este aplicat regimul juridic al monumentelor istorice.

Scurt istoric al locației

Hala C6 aparține fostei Baze de Producție a Întreprinderii de Construcții-Montaj Sibiu, ansamblu dezvoltat în contextul procesului de industrializare și extindere urbană a municipiului Sibiu din a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Baza industrială actuală a fost înființată în anul 1950 sub denumirea „Întreprinderea de Construcții a Sfatului Popular” Sibiu, având ca obiect executarea de lucrări de construcții publice și civile, poduri, amenajări hidraulice, construcții industriale, rurale, studii și proiecte.

În 1951 denumirea întreprinderii se transforma în „TRCL Grup de șantiere nr. 2 Construcții”, activitatea extinzând-se și în alte județe învecinate Sibiului. În 1952 iau ființă atelierele de lăcătușerie, tinichigerie, mecanica și tâmplărie pentru deservirea șantierelor.

În 1968 devine “Întreprinderea de Construcții-Montaj” a județului Sibiu. In 1975, fosta Întreprindere Regională de Construcții (IRC) trece la ICMJ luând ființă șantierul V Construcții. Daca activitatea de început a cuprins lucrări mici și numai în județul Sibiu, ulterior întreprinderea a executat lucrări tot mai complexe, trecând și pe teritoriul altor județe, precum și în alte țări, ajungând să execute lucrări de construcții civile și industriale, drumuri, rețele de apă-canal, gaze, rețele termice, stații de tratare și epurare, blocuri de locuințe, hoteluri, unități de învățământ, cămine și cantine, complexe comerciale, policlinici și spitale, fabrici și uzine, case de cultură și alte lucrări de construcții. Firma a fost si a rămas una dintre cele mai reprezentative unități de profil din județul Sibiu, legându-și numele de cele peste 51.000 de apartamente construite și toate celelalte obiective socio-culturale, turistice și sportive, comerciale și de învățământ.

Constituirea acestei baze industriale a fost determinată de necesitatea creșterii capacităților de producție pentru elemente prefabricate din beton, materiale și componente destinate construcțiilor de locuințe, obiectivelor industriale și dotărilor publice.

Documentația istorică identificată până la acest moment incipient, respectiv proiectul nr. 5089/1973 – „Baza de producție I.C.M.J. Sibiu”, elaborat de Centrul de Proiectare Sibiu în faza de studiu tehnico-economic, consemnează intenția de concentrare și mecanizare a activităților industriale desfășurate anterior în mai multe puncte de producție ale municipiului. În cadrul programului de dezvoltare industrială, realizarea acestor capacități de producție era direct legată de obiectivele de construire a aproximativ 1.500 de apartamente anual în municipiul Sibiu, precum și de executarea unui volum important de lucrări industriale, edilitare și social-culturale.

Conform Raportului de expertiză tehnică din noiembrie 2024, Hala C6 a fost realizată în anul 1977, în baza proiectului original de execuție nr. 9207/77, întocmit de I.C.M.J. Sibiu.

Având în vedere toate acestea, construcția este o mărturie a perioadei de industrializare a construcțiilor.

De peste 10 ani, acest spațiu industrial subutilizat a cunoscut un proces de reconversie spre locație culturală, găzduind producții teatrale de renume internațional ale Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu, fiind și una dintre locațiile principale ale Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

Citește și: