Banii cheltuiți pe evenimente festive, cu politicieni urcați pe scenă, ar fi mai bine folosiți pentru produse culturale de calitate la sate. Așa crede Ciprian Ștefan, directorul general al Complexului Național Muzeal ASTRA din Sibiu.
Într-un interviu la GPS Cultural, el spune că satele românești au o „resursă fabuloasă”, oamenii, și cere ca proiectele culturale să poată fi finanțate și din fondurile europene pentru dezvoltare rurală.
Accesul la cultură în mediul rural rămâne una dintre marile probleme ale sectorului cultural din România. Lipsa infrastructurii, finanțarea insuficientă, oferta culturală limitată și colaborarea slabă dintre instituții și comunitățile locale țin satele departe de orașele mari. Ciprian Ștefan, directorul general al Complexului Național Muzeal ASTRA, a vorbit într-un interviu la GPS Cultural despre ce ar putea schimba situația. În opinia lui, satele au nevoie de programe culturale permanente, construite în jurul resurselor și identității fiecărei comunități, nu doar de evenimente punctuale.
„Cred că e momentul să depășim faza festivismului și urcatul politicienilor pe scenă, iar banii respectivi mai bine i-ar lua cine va construi produse culturale de calitate în mediul rural, pentru că în mediul rural încă avem o resursă fabuloasă, și anume resursa umană. Când vorbești de mediul rural, inevitabil trebuie să vorbești de meșteșuguri, de meșteșugari, de componenta ludică și inclusiv de componenta gastronomică tradițională, de care comunitatea ar trebui să profite. Noi ar trebui să-i ajutăm mai mult ca să dezvoltăm noi produse culturale. În România nu avem turism cultural”, spune Ciprian Ștefan.
Mai mult decât dans și cântec popular
Directorul ASTRA crede că satele au nevoie de proiecte care să le pună în valoare specificul și să le lege de publicul de la oraș.
„Viața culturală a unei comunități rurale nu trebuie să se rezume doar la dans popular și cântec popular. Ea trebuie să cuprindă mai multe activități pe care le poți transfera dinspre urban spre rural și să creezi niște puncte de legătură, să aduci și din rural spre urban”, explică el.
Muzeele etnografice au aici un rol important, spune Ciprian Ștefan. Ele trebuie să-i apropie pe vizitatori de comunitățile din care provin obiectele și obiceiurile expuse și să-i facă să vrea să descopere aceste locuri. Pentru asta, oferta culturală trebuie să fie mai variată. Proiecțiile de film, spectacolele de teatru și activitățile educaționale ar trebui să ajungă și în satele în care copiii n-au fost niciodată la muzeu și n-au văzut niciodată un spectacol.
Interviul complet poate fi citit pe Radio România Cultural.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Administrație
Alătură-te comunității
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Asa este. Lumea nu-i merita. Mai ales pe Bolojel. Dar daca tie iti place de el atat de mult, ia-l…
Bravo întregului colectiv medical!!!
personalul medical nu raspunde niciodata…e vina pacientului si a „apartinatorilor”…mentalite bolsevica!!
pai iesi tu in fata si arata-ne cum se face!!! asta cu latratul dupa colturi e simpla si e sport…
nenea ziarist, e clar ca cineva de la acest ziar are o obsesie cu aceasta tema a pensiilor. De ce…













Lasă un răspuns