Strada Andrei Saguna – prima strada denumita dupa o personalitate sibiana

Serialul străzilor din Sibiu continuă săptămâna acesta cu Cartierul Iosefin, zonă despre care istoricii spun că nu trebuie uitate câteva detalii legate de frumoasele construcţii ridicate aici începând cu secolul al XVIII-lea.

„Odată cu venirea imperialilor, după o febrilă încercare de întărire a cetăţii prin schiţarea unei puternice citadele în faţa Porţii Cisnădiei, proiectul este abandonat definitiv la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Turnurile şi bastioanele obosite de inutilitate cad în paragină şi oraşul se revarsă peste zidurile înlăturate fără prea multe remuşcări. Noi cartiere iau fiinţă în afara vechilor incinte, alăturându-se Maierilor Sibiului din perioada anterioară: cartierul Iosefin, pe locul citadelei abandonate, şi cartierul Terezian, pe malul stâng al Cibinului”, spune Ioan Marian Ţiplic, prorectorul ULBS.
Povestea Bulevardului Victoriei şi a Parcului Sub Arini începe în noiembrie 1856, când municipalitatea hotărăşte amenajarea parcului. Inginerul Seifried este însărcinat cu elaborarea  proiectului şi conducerea lucrărilor. În 1857-1858 sunt trasate cele două alei principale de-a lungul fostului canal al Şcolii de Înot, întemeiată în 1829, şi al pârâului Seviş. Concomitent a început acţiunea de plantare cu diverse specii de arbori: pini, tei, arini. În 1859 este construit digul şi în anul următor podul peste pârâul Trinbach. În aceeaşi perioadă, parcul este preluat de Societatea băncii de asigurări (1863), care amenajează lacuri pentru peşti, care vor fi asanate în 1874.
Tot pe Victoriei se află şi clădirea Rectoratului, numită în trecut Palatul Comandantului şi inaugurată în 15 aprilie 1904.  
„Despre strada Zaharia Boiu nu trebuie uitat că pe ea se află Şcoala «Regina Maria». La început, în anul 1929, şcoala a purtat numele de “Şcoala primară de fete Regina Maria”. A fost primul local de scoală primară românească construit în Sibiu după 1918. “Foaia Poporului” în numărul 49 din 1 decembrie 1929 nota că în data de 24 noiembrie a aceluiaşi an a avut loc la Sibiu, sfinţirea şcolii primare de fete. Din acelaşi articol aflăm că şcoala fusese construită în cartierul Iosefin (în zona de pe Groapă) în apropierea închisorii tribunalului”, mai adaugă Marian Ţiplic.

Personalităţile Sibiului

În Cartierul Iosefin nu sunt puţine străzile numite după personalităţi sibiene sau care au marcat evoluţia oraşului. Una dintre acestea este Andrei Şaguna, mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania.
„Andrei Şaguna era strada care despărţea Cetatea Medievală de Cartierul Iosefin. A luat naştere din drumul ce mărginea zidul de fortificaţie al cetăţii. Strada era numită strada Morilor, iar mai apoi a primit numele lui Şaguna la începutul secolului XX, fiind o dovadă de recunoaştere a personalităţii marcante a lui Şaguna. Aceasta a fost prima stradă cu nume de personalitatea din Sibiu. Apoi în 1947 a fost denumită strada Lenin, iar imediat după Revoluţie, prin 1990, a revenit la numele de Andrei Şaguna. Printre personalităţile locale care au locuit pe această stradă se număr şi George Bariţiu” , spune Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Sibiu.
În apropiere se află strada Ion Raţiu, stradă denumită iniţial strada Iosefină, în cinstea împăratului Iosefin la II-lea, care a dăruit municipalităţii întreg terenul pe care s-a ridicat Cartierul Iosefin la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Astfel, de la această stradă şi-a luat numele cartierul.
„Pe stradă au locuit două personalităţi marcante, Onisifor Ghibu şi Ion Raţiu, acesta din urmă având aici nu doar locuinţa, dar şi cabinetul de avocatură. Datorită personalităţii marcante şi aprecierii de care s-a bucurat, strada a ajuns să îi poate mai târziu numele”, mai povesteşte Răzvan Pop.