Vineri,
29.03.2024
Parțial Noros
Acum
13°C

Într-o seră de 160 de mp din Cristian, un ”ardeleano-sirian” crește o tonă de iarbă furajeră în fiecare zi

Într-o seră de 160 de mp din Cristian, un ”ardeleano-sirian” crește o tonă de iarbă furajeră în fiecare zi

Într-o seră cocoțată pe dealurile Institutului de agro-montanologie din Cristian, Khaled Al Mezayen și echipa sa calibrează la diferite niveluri opt parametri, de mai bine de trei ani. Rezultatul: producerea unor cantități impresionate de iarbă furajeră crescută fără pământ. Doar cu apă.

Khaled Al Mezayen (31 de ani) este ”ardeleano-sirianul” devenit cunoscut în ultimul timp datorită sistemului de purificare a oricărei surse de apă dulcem sistem dezvoltat la Sibiu. Însă din Franța unde a studiat și lucrat, Khaled a venit la Sibiu cu un alt prim gând: acela al unei sere în care să fie crescută iarbă furajeră, fără sol.

Cu doctorat în farmacie industrială, ideea lui Khaled a pornit de la statisticile globale: 80% din pământul arabil al acestei lumi este folosit pentru creșterea furajelor necesare creșterii animalelor de către oameni, arată tânărul născut din mamă româncă și tată sirian, ambii studenți la Medicină. Prin urmare, în 2013, când împreună cu un partener din Franța și-a deschis firmă de dezvoltare-cercetare la Sibiu, primul pas a fost construirea unei mici sere pe unul din dealurile din jurul comunei Cristian.

Cât o pășune de șapte hectare

”Noi creștem o tonă de iarbă furajeră pe zi din această seră de 160 de mp, deci 365 de tone pe an. Același randament îl are o suprafață de șapte ha de pășune. Deci soluția noastră ar reduce această proporție de 80% din terenurile arabile folosite pentru creșterea hranei animalelor. Aceasta a fost ideea: să creăm un fel de sistem hidroponic (cultură crescută pe un strat de pietriș sau nisip prin care circulă permanent apa – n.r.) pentru creșterea hranei animale fără chimicale. Îmi place să spun că e mai bio decât bio, căci nu folosim niciun produs chimic”, descrie Khaled, pe scurt, ideea sa. El face și un mic exercițiu pentru a ilustra utilitatea furajelor ieșite pe ușa serei. ”Din această seră putem hrăni, zilnic, 1.000 de oi, 200 de cai sau 100 de vaci”.

khaled iarba furajera intensiva 2

Nouă-zece zile

Pentru a ajunge la rezultate concrete, Khaled și echipa sa formată din aproximativ zece membri a început să testeze în sera de la Cristian modul de creștere al ierbii din semințele de grâu. Încolțite, aceste semințe sunt așezate pe tăvi din diferite materiale (tot pentru a fi testată reacția la aceste diferite materiale) precum inox, PVC sau fibră de sticlă. Semințelor le este administrată doar apă, iar în aproximativ nouă-zece zile, când firele verzi din grâu au săltat mai bine de o palmă, recolta este gata de a fi folosită pentru a hrăni animalele. În paralel, în alte tăvi, alte culturi sunt pregătite pentru a asigura un flux zilnic.

”Ideea noastră de la început a fost să creștem iarbă furajeră fără sol, într-o seră. În această seră de 160 de mp, teoretic, am putea să creștem o tonă de iarbă furajeră pe zi. Adică la finalul unei zile să avem o tonă de iarbă proaspătă care să fie dată animalelor așa cum arată aici, cu rădăcină cu tot. E și foarte bună la gust, e dulce”, spune Khaled, ronțăind câteva fire de iarbă.

Opt parametri

În seră, temperatura este menținută constant între 19 și 21 de grade. Dar acesta este doar unul din cei opt parametri pe care Khaled îi urmărește și al căror dozaj subtil asigură echilibrul necesar producerii de iarbă furajeră fără sol, doar cu apă. ”Intră în calcul și soiul semințelor, foarte important. Un soi e mai rezistent decât altul. Inițial, am început cu Triticum spelta, un soi de aproximativ 4.000 de ani, printre primele folosite de om pentru cultivarea grâului”, spune Khaled.

khaled iarba furajera intensiva 1

El arată că pot fi alese pentru creșterea ierbii în sistem intensiv și alte tipuri de semințe din zona cerealelor, orzul fiind unul din exemplele date. ”Am ales grâul deoarece pentru animale, din punct de vedere energetic, este cel mai potrivit. Un kilogram de iarbă furajeră obținută din grâu conține aproximativ 1.400 de calorii, deci este un randament foarte bun pentru animale. Pentru un cal trebuie aproximativ cinci kilograme de astfel de iarbă pe zi, pentru o vacă de lapte – 12 kg, o vacă de carne – 10 kg, o oaie – un kilogram”, enumeră tânărul născut în Făgăraș.

Condițiile testate de echipa lui Khaled au luat în calcul și variantele ”cu sau fără substrat” pentru semințele încolțite. ”Acum, de exemplu, am ales să lucrăm pe substrat de coajă de nucă de cocos. Efectiv, plantăm semințele încolțite într-un strat de nucă de cocos. Am ales această coajă deoarece este ceva care se aruncă, este bio și se poate folosi pentru a da de mâncare animalelor”, arată Khaled.

Printre cele mai mari pericole pentru culturile lui Khaled se numără și mucegaiul, care poate compromite întreaga producție. Dacă apar urme de mucegai, zonele de manifestare sunt extrase și analizate pentru a determina cauzele apariției acestei ciuperci. ”De multe ori apare din cauza sursei semințelor, care conțin deja mucegai. Noi încercăm să găsim tot felul de soluții pentru a nu folosi produse chimice care să prevină mucegaiurile”, arată tânărul om de afaceri în domeniul cercetării.

khaled

În cei trei ani și jumătate de când ”funcționează” sera de la Cristian, au fost făcute peste 1.200 de teste în condiții diferite de ”acordare” a celor opt parametri.

Anul acesta devine marfă

Testele care au generat o bază de date impresionată referitoare la reacțiile diferitelor semințe în diferite condiții vor fi încheiate la finalul acestui an, când este preconizat ca Serele Soraya (numele fiicei lui Khaled) vor intra pe piață. ”Ideea noastră este doar să dezvoltăm acest concept, nu să vindem sere gata pentru asamblare. Noi vom vinde cunoștințele acumulate în urma a peste 1.200 de teste în diferite condiții și ale căror rezultate există în bazele noastre de date. Vom vinde know-how-ul: mergem în țara respectivă și le arătăm ce se poate face, care este soluția de amenajare a unei sere de 160 de mp din care zilnic să fie obținută o tonă de iarbă furajeră”, arată inițiatorul ideii Serelor Soraya.

Proiectul lui Khaled este gândit în special pentru alte țări. ”Pentru zonele cu un stres hidric foarte mare. Adică țările din Orientul mijlociu și mai ales pentru herghelii. Căci mai ales pentru animalele de competiție se cere o continuitate în procesul de hrănire. Și atunci soluția noastră permite această continuitate: calul are întotdeauna iarbă furajeră proaspătă. Bineînțeles că în afară de acest lucru, animalele mai au nevoie de furaje uscate. Dar toată partea de furaje proaspete poate fi asigurată din acest tip de sere. Care pot fi amenajate chiar lângă grajduri”. În România, abundența pășunilor va face ca proiectul serei să fie atractiv doar pentru proprietarii de herghelii cu animale de competiție, crede Khaled. ”Sau pentru crescătorii de oi și vaci, cu multe animale, care vor o continuitate în calitatea laptelui și pe perioada iernii. Căci este dovedit faptul că iarba proaspătă consumată de animale crește cantitatea de proteine din lapte, deci crește și calitatea produsului finit. Sunt multe studii care arată aceste îmbunătățiri”.

”Multă lume ne va spune că nu e bio. Clar că nu este bio, deoarece prima condiție pentru acest tip de produse este să fie crescute în pământ. Dar, până la urmă, noi ce folosim? Grâu bio, substrat bio și apă”, Khaled Al Mezayen

 

 

 

În sera din dealul de la Cristian, Khaled folosește sistemul de filtrare a apei Sowat, tot de el dezvoltat. Un sistem care fără nicio intervenție chimică, doar mecanică, purifică orice sursă de apă dulce cu ajutorul nanotehnologiei. ”Din momentul în care sursa de apă folosită pentru o astfel de seră este în regulă, nu este nevoie de un sistem de curățare a apei. Dar ideea noastră e ca în situațiile în care sursa de apă nu este cunoscută, nu este testată, atunci această seră să fie alimentată cu apă filtrată prin Sowat”.

 

Cât costă?

 

”Noi avem un cost de instalație, să îi zic așa, estimat în jurul a 30.000 – 35.000 de euro, în care intră sera, sistemul de monitorizare și sistemele de filtrare, încălzire și răcire. Dar costul final va depinde și de bugetul celui care cere un astfel de sistem, de situația zonei în care se dorește amplasarea unei astfel de sere, de calitatea și cantitatea apei disponibile. Nu există o singură soluție, ci există soluții pentru diferitele cazuri”, explică tânărul ardeleano-sirian, după cum i se mai spune.

Costurile de exploatare sunt estimate la 45 de euro/tona de iarbă produsă și includ cheltuielile cu apa, energia electrică necesară sistemelor, semințele utilizate, substratul (dacă este aleasă o astfel de soluție) etc. ”Pentru a crește o tonă de iarbă furajeră, ne trebuia mai puțin de 200 de kg de grâu. Având în vedere semințele pe care le folosim, rezultă un cost de 34,4 euro/tonă”, detaliază Khaled.

Potrivit lui, o astfel de seră poate deveni funcțională în aproximativ trei săptămâni de la livrarea instalațiilor necesare.

 

”Au rupt oile gardul”

 

Proiectul de la Cristian a fost gândit, inițial, ca un parteneriat cu Institutul de agro-montanologie din localitate. Cei de la Institut ar fi trebuit să ”furnizeze” animalele care să consume iarba produsă din seră, dar în cele din urmă colaborarea nu a mai ajuns să se încheie. Prin urmare, cantitățile zilnice de iarbă erau aruncate pe un teren îngrădit din spatele serei. Gardul de sârmă ghimpată a fost, însă, forțat de oile aduse la pășunat pe dealurile din împrejurimi, oi atrase de iarba proaspătă aruncată în fiecare zi. ”Iarba aceasta fiind dulce, pentru ei este ca o bomboană”, spune Khaled.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

4 comentarii

anonimul cel furios si merele de smoala

Acum 7 ani

Din ciclul de emisiuni "' sa depistam minciuna"' reproducem un fragment din titlu si un fragment din articol -din titlu :un ”ardeleano-sirian” crește o tonă de iarbă furajeră în fiecare zi -din articol : În această seră de 160 de mp, teoretic, am putea să creștem o tonă de iarbă furajeră pe zi. Deci, care este afirmatia adevarata, cea din titlu, care ne sugereaza ca practic SI EFECTIV se obtine o tona de iarba, sau cea din articol, care vorbeste despre TEORETIC ?
Raspunde

Mia

Acum 7 ani

"iarba furajera" e de fapt grau frajer. Cred totusi ca sirianul cunoaste mai bine limba romana decat voi.
Raspunde

fds

Acum 7 ani

bravo lui. Reuseste sa puna in practica si sa faca bani din ideile altora. FODDER SYSTEM -asa se numeste sistemul acesta de furaj
Raspunde

Cu verdele in sus

Acum 7 ani

dubios, turnul sfatului ii face reclama cu sistemul de filtrare, dupa aia cu iarba asta care de fapt e grau si care teoretic e o tona dar de fapt vedem 6 tavi verzi si un individ cu barba tunsa. ceva nu suna bine in toata treaba asta ..... turnul sfatului scriu despre ierburi din desert pe bani europeni, teoretic jurnalism la tona furajera orice cultura hidroponica are nevoie de nutrienti si anume nitrati si nitriti si daca recoltezi zilnic o tona si le dai la mamifere s-ar putea sa se imbolnaveasca ca ele nu maninca nintrati si nitriti iar sistemul de filtrare al apei prin osmoza inversa demineralizeaza .... si iar avem o problema .... stirea asta e ca bomba atomica face poc si dupa aia vedem noi cum ne adaptam la radiatii in jurnalismul asta la tona furajera ar putea jurnalistul sa se si documenteze ce publica. Nu mai induceti oamenii in eroare cu asemenea aberatii.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus