Ministrul Turismului vine în Sibiu pentru un proiect faraonic. ”E un vis de-al meu personal”

Dezvoltarea  infrastructurii domeniului schiabil,  Munţii Făgăraş (200 zile cu zăpadă pe an – Dezvoltare Durabilă în Masivul Făgăraş este numele proiectului pentru care Ministrul Turismului, Mircea Dobre, va veni mâine la Sibiu. „Eu ţin foarte mult la chestia asta cu investiţiile şi vă spun, dacă numai pe ăla cu Munţii Făgăraş l-am face, am dubla capacitatea de schi a României. Ar fi 150 de kilometri de schi într-un singur loc, unde zăpada este peste 250 de zile naturală. Nu au mulţi în Europa. Ăla e un vis de-al meu personal. Dacă-l văd începând, pur şi simplu să vină un utilaj, cred că sunt deja în al nouălea cer. (…) E un proiect din 1968, acolo trebuia să fie un oraş olimpic, dar n-au fost bani, a fost cutremurul din `77”, a declarat în urmă cu câteva săptămâni ministrul Turismului, Mircea Dobre, făcând referire la proiectul din masivul Făgăraș.

La nivelul județului Sibiu, Masterplanul Ministerului Transportului cuprinde cinci proiecte majore: Dezvoltarea turismului pentru practicarea schiului și a altor sporturi de iarnă, orașul Avrig; Înființare bază tratament (wellness), comuna Bazna; Înființare bază de agrement (aqua park), comuna Bazna; Dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneoclimatică Ocna Sibiului, orașul Ocna Sibiului; Bază salvare Salvamont în stațiunea Păltiniș, municipiul Sibiu.Planurile de la minister nu cuprind însă și alte detalii legate de cum se vor implementa acesta proiecte, nici surse de finanțare clare sau termene detaliate.

Ministrul vine mâine în comuna Cîrţişoara, la A.D.I. MONTE FĂGĂRAŞ BÎLEA CAPRA, pentru a prezenta aspecte ale stadiului de implementare al proiectului nr. 1 de interes naţional – “200  de zile de zăpadă pe an Dezvoltare durabilă în masivul Făgăraş) – prevăzut în Masterplanul de Investiţii în Turism prin HG 558/04 august 2017. președintele ADI Monte Făgăraș Bîlea Capra este Lucian Dumitra, fost administrator al Consorțiului pentru dezvoltare interregionala Sibiu – Agnita”, care își propunea reînvierea mocăniței ce făcea legătura dintre Agnita și Sibiu.

Vis eșuat în 1975

Ideea de a face în Făgăraș un resort de schi nu este nouă. Nicolae Ceaușescu avea toate planurile pregătite pentru această investiție în anul 1975, însă în cele din urmă a optat pentru reînceperea Canalului Dunăre – Marea Neagră.

Pe hârtie, în Munții Făgăraș trebuiau să existe cinci instalații de telegondolă, șapte instalații de telescaun, patru instalații de teleschi, 15 pârtii de schi de diferite grade de dificultate, teren de hochei, pistă de patinaj viteză, hoteluri, cazino, sală de sport, bazin de înot. Planurile s-au oprit în faza în care trebuiau să intre pe teren primele utilaje. Existau în detaliu toate documentațiile. Inclusiv specificațiile pentru panoul electric de la sala de sport. Praful s-a așternut peste documentații dintr-un singur motiv. Banii necesari investiției s-au dus în altă parte.

În 1975, Nicolae Ceaușescu era în dubiu. Avea de ales: să repornească șantierul din Dobrogea sau să facă stațiunea de la Bâlea. În ciuda argumentațiilor lui Richard Winter, prim-secretar al județului Sibiu în acel moment, Ceaușescu a decis redeschiderea lucrărilor la canal. ”Planul Bâlea” a fost oficial închis.

Despre acest subiect s-a mai scris aici:

http://www.turnulsfatului.ro/2017/05/08/interviu-marius-olariu-doar-pe-domeniul-schiabil-se-pot-strange-sume-cu-7-sau-8-zerouri/