Raliul Mongoliei: impresiile sibianului când a ajuns în Iran. „Cred că mi se termină claxonul”

Valentin Dragomir, sibianul care de aproape 2 săptămâni se află într-un raliu caritabil spre Mongolia, a intrat în această dimineață pe teritoriul Turkmenistanului, însă a anunțat că „probabil vor urma 2-3 zile de liniște”, din cauza conexiunilor slabe la internet: „Țara care mai nou a devansat Corea de Nord la statutul de țară închisă, de aceea nu știu încă cum vom face rost de conexiune la internet”. Până când tânărul va apărea din nou online, ni s-au părut interesante impresiile pe care le-a transmis din capitala Iranului, Teheran.

Amintim că înainte de ajunge în Teheran, mașina sibianului, împreună cu cele ale echipajelor din Marea Britanie și Italia, au fost oprite la vama turco-iraniană, în orașul Bazargan, timp de o noapte, pentru formalități, timp în care au fost martorii și a unui incendiu într-un loc în care, spune el, „nu ne-am simțit în siguranță”. Însă a doua zi, pe 1 august, după ce au fost lăsați să-și continue traseul, situația s-a schimbat.

„INCREDIBIL, este singurul cuvânt ce îmi vine în cap. (...) După toată nebunia cu vama și cu statul peste noapte în Bazargan, (..), am reușit să plecăm spre Tabriz, următorul popas în drum spre Teheran. Ei bine dragilor, cum am intrat în primul orășel, la 20 km de nebunia din Bazargan, lucrurile s-au schimbat într-un mod impresionant, lumea a început să ne claxoneze și să ne salute sau să ne facă poze din mersul mașinii, să ne facă cu mâna, să ne zâmbească, pe stradă ne strigă câte unii “welkome to Iran”, poliția ne oprește sau oprește lângă noi, doar să ne salute și să ne întrebe de unde suntem, la benzinărie lumea vrea să facă poze cu noi, este de-a dreptul copleșitor, toată lumea parcă este Ahmed, (Iranianul ce l-am cunoscut la Bazargan si care ne-a plătit cina), prietenoasă, interesată și interesantă, și asta e numai inceputul”, a povestit Valentin Dragomir. Acesta a remarcat astfel că „în tara restricțiilor - NU alcool, NU tatuaje, NU dans, NU pantaloni scurți, NU cap descoperit la femei, NU și NU și NU, precum și a problemelor economice (un barman câștigă 120$/lună) - lumea găsește timp și energie să zâmbească și să ofere”.

Există însă și lucruri care nu merită lăudate: „este felul în care conduc. Iranienii sunt adevărați kamikaze pentru care codul rutier este pur orientativ, se aplică regula priorității mașinilor mari, apoi a mașinilor cu nebuni la volan, se depășește foarte riscant, se circulă cu lumini stinse, în intersecție trece cel ce are cel mai mult curaj, depășirilie se fac în cel mai sinucigaș mod posibil (...)”.

Valetin Dragomir a povestit ieri cum a fost în Capitala Iranului, orașul Teheran și recomandă celor care îi urmăresc traseul pe care îl face să viziteze acest oraș, în ciuda imaginii care există despre Iran în mass media.

„Cred ca mi se termină claxonul și salutul cu mâna. E copleșitor cât de entuziasmați sunt oamenii să te vadă, să te salute, să îți alimenteze mașina, să dea mâna cu tine și să faca poze cu tine, cu aparatul tău. Vor să se asigure că te simți bine în țara lor. Reușim cu greu să ne plătim mâncarea în restaurante, iar atunci când o plătim de fiecare dată ne minunâm cât de puțin costă. Deși nu e atât de bună și variată ca cea turcească, felul în care o primești o face să fie extraordinară.

Dacă nu ați fost niciodată în Iran și credeți că știți ceva despre această țară, din ceea ce vi se servește în mass media, uitați totul. Mergeți, luați un avion până la Teheran și veți primi viza pe loc, ba mai mult, veți putea opta să nu vi se ștampileze pașaportul, în cazul în care doriți să călătoriți în Israel sau USA. Veți găsi un oraș modern, bine ancorat în secolul curent, încărcat de istorie, veți descoperi oameni extraordinari și locuri surprinzătoare. (...)”, spune sibianul despre Teheran.

Acesta mai oferă și câteva cifre pentru cei curioși: un plin de combustibil -35 litri- ar costa 3 dolari „sau gratis câteodată (noi nu am pățit-o)”; taxa autostradă - 40 cenți „sau gratis (am pățit-o), pentru că “welcome to Iran, no money”. Cina într-un restaurant de lux într-o zonă turistică ar costa 4 dolari, iar cazarea într-un hotel de 3-4 stele cu mic dejun - 17-25 dolari. „Dacă mergeți, pregătiți-vă să fiți UIMIȚI”, concluzionează Valentin Dragomir.

Amintim că participarea la Raliul Mongoliei are și o componentă caritabilă. Astfel, Valentin Dragomir spune că scopul cursei sale este ca banii pe care îi va aduna să-i doneze organizației Somaro din Sibiu, proiect condus de Laura Gherman, și care este axat pe ajutorarea familiilor nevoiașe din Sibiu. Somaro Sibiu este un ONG care colectează produse alimentare, haine și produse de uz casnic pe care le comercializează la prețuri simbolice sau le dăruiește către persoanele cu venituri reduse.

http://www.turnulsfatului.ro/2019/02/25/un-sibian-se-pregateste-pentru-un-raliu-inedit-20-000-de-km-cu-dacia-pana-in-mongolia-si-inapoi/

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi