Astrid Fodor: ”Eu îmi doresc altceva pentru Sibiu. Mi-ar părea rău să devenim un oraș de asistați social”

Criza economică, ce însoțește criza sanitară și pe care o va continua, va fi „tratată” de administrația locală a municipiului Sibiu cu măsuri de relaxare fiscală, pe de o parte, precum și cu finanțarea unor investiții publice care să susțină ”mii de locuri de muncă”. Astrid Fodor, primarul Sibiului, admite că se impun și măsuri de protecție socială, dar spune că în această zonă nu va ceda unor ”presiuni de grup” sau jocurilor electorale.

”Bineînțeles că ne vom susține cetățenii, achitându-ne de obligațiile pe care le avem. Vom oferi asistență socială și îi vom sprijini pe cei care vor avea nevoie de ajutor. La sprijinul local se vor adăuga măsurile de protecție socială pe care le va lua Guvernul. Împreună, comunitatea Sibiului va depăși și această încercare. Cel mai important este, însă, să se repornească economia, cu toate sectoarele ei”, răspunde primarul Sibiului, Astrid Fodor, la întrebarea dacă administrația pe care o conduce are posibilitatea de a extinde măsurile de protecție socială în scenariul pauperizării unor categorii de locuitori ai orașului.

Primarul arată că administrația locală va continua să joace un rol activ în economia zonei, prin alocările financiare programate. ”Primăria Sibiu, prin lucrările constante de investiții, reparații, întreținere asigură venituri și poate mii de locuri de muncă la firmele care au contracte cu noi, cât și subcontractanților acestora. Și vom continua în această direcție, cea a investițiilor publice, cu fonduri din bugetul local și cu fonduri de la Uniunea Europeană, finanțând astfel locuri de muncă și dezvoltând orașul”.

Fiscalitate redusă. Cât mai curând

Înainte de instituirea stării de urgență, administrația municipiului a anunțat câteva măsuri menite să ajute afacerile locale: suspendarea unor taxe (cum ar fi cea hotelieră) sau de reducerea la jumătate a altora (cea pentru locurile de parcare pentru hotelieri, ori pentru ocuparea spațiului public de către terase).

Cum domeniul HoReCA – căruia îi erau adresate măsurile mai sus amintite – practic a înghețat, valul crizei economice acoperind și alte domenii, din zona mediului de afaceri s-au făcut auzite voci care au cerut și alte măsuri de relaxare fiscală. Cea mai cerută este cea de reducere a impozitelor pe proprietate, prin diminuarea coeficientului lăsat la latitudinea autorităților locale. Deocamdată, o astfel de măsură nu poate fi luată, arată Fodor, care spune că pentru 2021 va fi cu siguranță adoptată. ”Pentru acest an nu mai este posibilă reducerea impozitului pe proprietate pentru că nu permite Codul Fiscal. Dacă se modifică prevederile acestuia în contextul crizei, atunci vom analiza scăderea impozitului pe proprietate și pentru acest an. Însă cu siguranță vom reduce impozitul pe proprietate pentru anul viitor, ca mod de a sprijini firmele locale, afectate de această criză. Proiectul de hotărâre privind impozitele și taxele locale pentru anul 2021 pe care îl voi propune Consiliului Local spre aprobare va fi astfel elaborat. Măsura va fi o gură de oxigen pentru operatorii economici, cu scopul de a atenua impactul economic negativ al crizei”, declară Fodor.

Chestiunea excedentului bugetar

Aproape 65 de milioane de euro este suma pe care Sibiul o avea, la începutul acestui an, sub formă de excedent bugetar, ”crescut” în ultimii aproximativ zece ani. Legislația în vigoare permite folosirea acestor bani doar în susținerea unor cheltuieli de investiții. ”În cazul în care, în contextul crizei care afectează bugetele locale, Guvernul va modifica această prevedere și va permite utilizarea unei părți a excedentului pentru a acoperi cheltuielile curente, atunci vom analiza ce investiții se pot amâna, deși, după cum am spus, în situații de criză economică investițiile publice trebuie menținute la un nivel cât mai ridicat. În acest fel creăm locuri de muncă și sprijinim în mod real economia locală, pe termen lung”, declară Fodor pe acest subiect.

Exemplul 2008 – 2009. Poate fi replicat?

Ca urmare a insistențelor pe latura protecției sociale pe care o poate oferi administrația locală, Astrid Fodor spune că viziunea ei este cea în care potențialul economic al orașului își va dovedi stabilitatea. ”Bineînțeles că îi vom sprijini pe sibienii care vor avea nevoie, pentru că au rămas fără serviciu. Bineînțeles că ne vom face datoria față de cetățenii vulnerabili așa cum am făcut și până acum, prin asistență socială. Dar eu îmi doresc altceva pentru Sibiu. Orașul nostru s-a bucurat și se bucură în continuare de o economie dinamică și puternică, bazată atât pe producție, cât și pe consum, prin puterea de cumpărare a sibienilor care au avut mereu salarii decente. Sibiul a avut în ultimii 15 ani o rată a șomajului apropiată de zero ceea ce înseamnă un nivel ridicat de trai pentru cetățenii noștri. De aceea, eu vreau să văd Sibiul revenindu-și în acest sens și la acest statut. Mi-ar părea rău să devenim un oraș de asistați social”, răspunde primarul Sibiului.

Cu toate că toate analizele de până acum indică faptul că impactul economic generat de criza noului coronavirus va aduce o contracție mult peste cea a crizei financiare de acum 12 ani, Astrid Fodor consideră că modul în care a reacționat orașul la acele vremuri poate fi luat drept reper. ”Sibiul are un potențial important din punct de vedere economic. Am depășit foarte bine și destul de repede și criza din 2008-2009 pentru că economia locală este solidă și stabilă. Sunt sigură că ne vom reveni și acum. Dacă economia locală se redresează, atunci sibienii vor avea locuri de muncă, deci vor avea putere de cumpărare și vor putea sprijini economia locală prin consum de bunuri și servicii”.

Pârghiile prin care administrația locală poate interveni pentru a sprijini mediul de afaceri local sunt limitate, consideră Astrid Fodor, care arată că Executivului central îi sunt conferite de către lege cele mai mari puteri în acest domeniu. ”Noi, ca primărie, putem sprijini mediul de afaceri prin politici sănătoase legate de taxe și impozite. Adică, să fixăm taxele și impozitele la un nivel suportabil pentru firme și să le menținem cât de cât stabile pentru ca firmele să își poată face previziuni măcar pe termen mediu. În contextul actual dificil, eu am decis să reducem diverse taxe locale din prima zi a stării de urgență, cât și impozitul pe proprietate pentru firme pentru anul viitor, ca măsuri de sprijin și atenuare a impactului economic negativ și, deci, utilizăm acest instrument ”. Cea de-a doua pârghie pe care primarul Sibiului o identifică în susținerea mediului privat local este cea a utilizării bugetului public local, prin continuare unor investiții ”masive”.

”Eu consider că trebuie continuate investițiile publice masive care să dezvolte orașul, nu să acoperim din bani publici diverse cheltuieli generate de presiuni de grup sau cheltuieli inutile doar în contextul alegerilor locale și a campaniei electorale care urmează. Investițiile în oraș sunt cele care generează locuri de muncă și care întăresc economia locală. Proiectele pe care le avem în curs, cele programate pentru acest an și pentru următoarea perioadă, precum și cele finanțate din fonduri europene vor asigura un nivel ridicat de investiții publice în Sibiu atât în 2020, cât și pentru anii următori,” Astrid Fodor

Reduceri de alocări

O ”infuzie” directă de bani în economia locală este reprezentantă și de cofinanțările de până la 80% pe care Primăria Sibiu le alocă pentru organizarea de evenimente selectate să facă parte din agendele culturală, sportivă și comunității. Deocamdată, implementarea unor astfel de evenimente este oprită, având în vedere restricțiile impuse prin starea de urgență la nivel național. În momentul în care va deveni din nou posibil, astfel de evenimente vor primi susținere financiară. Însă una cu alocări financiare mai mici, previzionează primarul Sibiului. ”Vom menține și alocările financiare pentru agendele de evenimente ale orașului, chiar dacă ceva mai reduse în contextul scăderii încasărilor la bugetul local. Acestea nu sunt doar modalități de promovare a culturii, de promovare turistică sau de petrecere a timpului liber. Ele generează locuri de muncă în industria creativă, operatorii și instituțiile care le organizează angajând personalul necesar pentru desfășurare. De asemenea, prin cheltuielile cu promovarea și publicitatea evenimentelor pe care Primăria Sibiu le decontează pentru aceste evenimente, mass-media și firmele de publicitate primesc și acestea un impuls serios”, mai arată Astrid Fodor.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro