Sâmbătă,
04.05.2024
Partial Noros
Acum
22°C

Cimitir din secolul 17 descoperit aproape de centrul Sibiului. „Este unul din cele mai mari șantiere arheologice”

Cimitir din secolul 17 descoperit aproape de centrul Sibiului. „Este unul din cele mai mari șantiere arheologice”

O echipă de arheologi, aflați sub egida Complexului Național Muzeal ASTRA din Sibiu, a realizat una dintre cele mai ample investigații arheologice, cu caracter preventiv, din intravilanul municipiului Sibiu, cel puțin din ultimele două decenii. În urma cercetării, arheologii au descoperit, la doar câteva minute de centrul orașului, un cimitir de secol 17, alături de rămășițe ale unei turnătorii de secol 19, dar și câteva piese ceramice care se datează încă din secolul 14.

Cercetarea arheologică, desfășurată pe o suprafață de peste 8000 de metri pătrați, a fost efectuată pe malul stâng al Cibinului, pe strada Rusciorului nr.2, pe o parcelă unde este propus un proiect investițional al unui întreprinzător privat.

Săpătura arheologică s-a realizat în urma solicitării Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, un argument în acest sens fiind și studiul istoric, realizat în prealabil pentru acest proiect (2018), prin care s-a evidențiat existența unor grădini, case și anexe de factură rurală, încă de la sfârșitul secolului al 17-lea și mai ales din a doua jumătate secolului al 18-lea. Din 1872/1873, aici va lua ființă Gebrüder Fabritius – Eisenkonstructionen, Apparatenbau – und Dampfkesselfabrik („Fraţii Fabritius. Fabrică pentru construcţii de fier, aparate şi cazane”).

În ciuda faptului că, până nu demult, perimetrul a fost ocupat integral de clădirile fostei cazangerii Independența, specialiștii au avut surpriza să descopere 30 de morminte de inhumație de perioadă medieval târzie/pre-modernă, „o apariție inedită în peisajul arheologic al zonei”, spun aceștia.

Zece dintre cele 30 morminte cercetate aveau, ca inventar câteo monedă, cea mai timpurie, din cele determinate până la acest moment, fiind emisă înanul 1577, iar cea mai târzie monedă fiind din anul 1619. „Credem că cimitirul datează din prima parte a secolului 17 deoarece acesta nu apare marcat pe prima ridicare topografică iozefină, făcută între 1769 și 1773. La acel moment nu mai exista nici măcar memoria locului”, explică arheologii.

Majoritatea mormintelor sunt de copii. De asemenea, în baza datelor disponibile până în prezent, se pare că cimitirul ar fi avut o evoluție de scurtă durată,  multe înmormântări având loc într-un interval de timp foarte scurt. „E posibil să se fi întâmplat un eveniment neprevăzut, posibil o molimă, ce a dus la decesul într-un timp foarte scurt al respectivilor defuncți. Date suplimentare vom putea prezenta după realizarea analizelor bioarheologice. Toate scheletele prelevate vor fi studiate, din acest unghi, la Institutul de Antropologie Francisc I. Rainer al Academiei Române, astfel încât vom putea obține date suplimentare cu privire la sex, vârstă și eventuale probleme de sănătate ale lor”, spun specialiștii.

Obiecte care datează din secolele 14-15

În total, pe suprafața cercetată au fost identificate 88 de complexe și contexte de natură arheologică de tip morminte, urme ale unor clădiri, structuri industriale, cuptoare, gropi, șanțuri pentru diverse rețele. Inventarul arheologic recuperat este unul divers și constă din piese ceramice, vitrice, monetare și metalice, fiind eșalonat cronologic din secolul al XIV-lea și până în secolul XX.

„Chiar dacă sunt reduse numeric și nu provin din complexe/contexte arheologice clare, remarcăm și prezența unor descoperiri de secol XIV. Extinderea cercetărilor în perimetrele învecinate va putea lămuri dacă acestea reprezintă descoperiri izolate sau se va putea vorbi de o locuire extra muros, pe malul stâng al Cibinului, la acest orizont cronologic”, se arată în raportul realizat în urma cercetării arheologice.

Descoperirile sunt bunuri cu valoare comună care, prin caracteristicile lor, nu au prezentat elemente încât să se pună problema conservării lor in situ, astfel că toate artefactele au fost prelevate și se află în procedură de conservare-restaurare la Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu.

Cercetarea arheologică a avut loc în perioada lunilor mai-iunie și a acoperit întreaga zonă afectată de proiect.

Până la momentul efectuării cercetării, în perimetrul studiat erau cunoscute doar structuri antropice începând cu secolul al XVIII-lea și, mai ales, din secolul al XIX-lea când aici lua ființă, în 1873, turnătoria fraților Fabrițius. Ulterior activitatea de același profil continuă sub brand-ul Virola, până la naționalizarea din 1948 când activitatea va continua sub denumirea de Independența. Aceasta s-a închis în 2008, construcțiile și structurile industriale fiind demolate la scurtă vreme după aceea.

„Una dintre concluziile desprinse, în urma cercetării arheologice de pe strada Rusciorului nr.2, este că orașul Sibiu nu și-a dezvăluit nici pe departe “secretele”, tocmai de aceea instituțiile de profil trebuiesc sprijinite în eforturile lor de scoatere la lumină a istoriei vechiului burg de pe Cibin”, concluzionează cercetătorii sibieni.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Cristina Bălău

de Cristina Bălău

Eveniment, Cultură 
Telefon:
0770 962 946
E-mail: cristina[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

6 comentarii

Petru Daniel

Acum 3 ani

Cred ca e tare bucuros dezvoltatorul imobiliar
Raspunde

Gabriela Constantinescu

Acum 3 ani

Si eu ma gandeam la faza asta, ca-i pica exact la ficati descoperirea arheologica de-acolo!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Xerxes Persanul

Acum 3 ani

Oricine si oricum face sapaturi arheologice??Mira-te lume!""
Raspunde

Magog Gog

Acum 3 ani

avand in vedere ca in ultimii 20 de ani s-a sapat Centrul Istoric este mult spus "una dintre cele mai ample investigatii" Este o sapatura inedita....
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Un Om

Acum 3 ani

Sibienii și-ar arunca bucuroși istoria la gunoi de dragul cîștigului, apoi ar zice ca oltenii sunt de vină.
Raspunde

Lucifer Maximus

Acum 3 ani

Am vazut in fotografii doua schelete de adulti si unul de infans."Copiii"sunt la gradinita,in studii se foloseste termenul infans pe diferite categorii de varsta. Un cimitir "de copii", e o adevarata minune sibiana???!!!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus