FOTO Am plecat spre Cluj cu noul tren privat și m-am întors cu CFR-ul. Principalele diferențe

În această dimineață am plecat din Gara Sibiu cu primul tren Regio Expres al companiei Interregional Călători S.R.L., un concurent pentru CFR Călători proaspăt intrat pe piața sibiană. Pentru a testa serviciile oferite, am pornit la prima oră cu noul tren privat care leagă Sibiul de Cluj-Napoca și m-am întors în oraș cu primul tren al CFR pe care l-am găsit în orar.

Nu m-am dus nici cu preconcepții și nici cu așteptări prea mari. Mai ales că una dintre diferențele dintre cele două companii de transport pe calea ferată se simte înainte de a ajunge în gară. Adică pe internet. Dacă la Interregional Călători S.R.L. mi-am putut face cont, am plătit călătoria și am primit biletul pe mail în câteva minute, la CFR nu am putut cumpăra bilete pe ruta aleasă de mine.

Pe urmă, se spune că prima impresie contează. Am ajuns în Gara Sibiu la ora 06:35 și, după ce am cumpărat biletul de întoarcere de la casierie, ca pe vremuri, m-am îndreptat spre peronul 3, unde am constatat că viața bate filmul. Adică trenul Regio Expres nu arată chiar ca în pozele de promovare pe care le văzusem săptămâna trecută, cu ocazia comunicatului de presă. Acolo trenul părea ca scos din cutie. În realitate are vopseaua tocită și ștearsă, vreo două geamuri sunt împăienjenite de la pietrele aruncate în ele și am găsit chiar un scaun cu tapițeria tăiată.

Acestea sunt detalii punctuale pe care le vezi când te așezi. Dacă privești în ansamblu, noul tren are un aspect general îngrijit, este curat și aerisit. Scaunele sunt distanțate, confortabile și, deși afară temperatura arăta minus un grad, înăuntru era cald și plăcut. La plecarea din Sibiu am fost fix trei călători, eu având practic propriul meu vagon.

Nu mi-a plăcut că nu am găsit în ”ditai” vagonul nici măcar o priză sau un port USB pentru laptop, ori telefon. Dacă vrei să mergi patru ore până la Cluj-Napoca asta poate fi o problemă. Nici internet wireless n-au. În schimb au o toaletă curată, care nu miroase urât și în care găsești săpun, hârtie igienică și apă curentă. Să fim sinceri, sunt școli în Sibiu care n-au așa ceva.

La capitolul servicii trebuie să menționez și controlorul. Ce-i drept, nu prea avea el activitate, fiind foarte puțini călători, însă a fost deosebit de amabil și politicos. A verificat biletul pe telefon, exact cum scanezi certificatul Covid la intrare în mall. Rapid și eficient.

În mers, Regio Expres se simte destul de confortabil, fără să te balanseze prea tare și cu puțin zgomot de fond din exterior. Pe alocuri a circulat cu viteză crescută, dar n-aș putea spune cu cât pentru că nu este afișată undeva. Din păcate, pe alocuri s-a târât pur și simplu. Am înțeles că poți avea și cele mai moderne trenuri din lume, dacă starea șinelor e proastă, tot încet vor circula ele.

Acestea fiind spuse, din nordul județului m-am întors în Sibiu cu celebra ”Săgeată albastră” a CFR Călători. Prima diferență notabilă: Trenul era mult mai aglomerat. Și în fiecare haltă până în Sibiu s-au tot urcat oameni: navetiști care veneau la muncă, studenți, elevi și chiar localnici care aveau diverse treburi în oraș. Abia am găsit un loc liber să stau jos lângă un domn cam neîngrijit care dormea profund.

Dacă la dus am stat confortabil și chiar am putut lucra câte ceva la laptop, la întoarcere aveam degetele bocnă. Temperatura din tren era apropiată de cea de afară și toată lumea stătea cu geaca în spate și mâinile în buzunare. Mulți și-au păstrat și căciulile pe cap.

Dacă la dus m-am plâns de câteva defecte punctuale, la întors am găsit atât de multe că am renunțat să le mai notez. Aceleași geamuri croite de pietre aruncate în mers. Graffiti și mâzgălituri pe pereți. Cotiere soioase între scaune. Și, preferatele mele, geamuri umede pe care se scurgeau picuri de apă.

Nu pot să spun nimic de miros pentru că mi-am ținut tot timpul masca corect pe nas, ceea ce nu pot spune despre o parte însemnată a călătorilor. Cred că vreo 30% dintre ei nu purtau deloc, iar restul doar atârnată. Nici măcar controlorul nu o ținea pe nas.

De pe la Loamneș, cei care s-au urcat n-au mai avut locuri, așa că s-au înghesuit în picioare lângă ușă. Old-school. Fără măști, dar cu ”hăhă-ituri”, fluierat și, bineînțeles, un telefon cu manele. Ba chiar cineva și-a scos și o țigară din aceea cu tutun încălzit. Din nou, controlorul nu a zis nimănui nimic. Bine, el n-a spus nimic nici când i-am arătat biletul, nici măcar un ”Bună ziua!” sau ”Mulțumesc”. L-am văzut, în schimb, primind de la diferiți călători mici teancuri cu hârtii de câte un leu și, spre cinstea lui, absolut tuturor le-a tăiat bilet.

Am ajuns la Sibiu înghețat bocnă. Detalii despre cât costă biletele și cât durează călătoria găsiți aici.

Concluzia mea este că momentan noul tren privat care circulă între Sibiu și Cluj este net superior celor ale CFR-ului: Căldură, curățenie și confort. Pe de altă parte, trenurile CFR-ului în esență nu sunt proaste, oamenii le strică. Dacă și trenul Regio Expres ar fi fost la fel de aglomerat probabil că experiența nu ar fi fost atât de diferită.

În continuare încerc să-mi imaginez contextul în care vreau să ajung la Cluj-Napoca și trenul este cea mai bună alegere, mai ales că de curând avem autostradă între cele două orașe. În condițiile în care călătoria durează aproape dublu decât cu mașina, nu ai internet și priză, momentan nu pot vedea niciun scenariu în care să aleg trenul.