Cea mai recentă ediție a ”Podcastului de istorie sibiană” cu Răzvan Pop l-a avut ca invitat pe prof. univ. dr. Ioan Marian Țiplic, arheolog expert și șef de catedră la ULBS. Cei doi au discutat de bisericile Sibiului și lăcașele de cult din oraș, încă din cele mai vechi timpuri.
Cu această ocazie, prof. Ioan Marian Țiplic a răspuns și la întrebarea: Cât este mit pentru turiști și cât este adevăr în ghiuleaua aflată încastrată într-unul dintre zidurile Bisericii Ursuline de astăzi?
”Sunt mai multe povești care apar în jurul acestor așa-zise ghiulele. Cea mai des întâlnită explicație este că a rămas acolo înfiptă în urma unui asediu. Da și nu. Adică, exista o practică, mai ales în cursul secolului a XV-lea, când încep să apară armele de foc, să se realizeze ceea ce numim noi ”tun” - aceste bombarde cum erau numite, apare o practică de intimidare pe care o foloseau cei care doreau să-și apere orașele sau zone private. Cum este Castelul de la Hunedoara, unde nu este vorba neapărat despre o ghiulea înfiptă, ci dacă priviți castelul există o zonă pictată ca și când ar fi o gură de tragere de tun, în stânga cum intrați în castel, pe turnul circular. Este ceea ce se numește o gură de tragere de cheie întoarsă, care este uriașă și care se vede de la distanță mare. Ea a fost realizată în ideea de a intimida, ceva de genul: Uite ce capacitate militară avem noi!”, a explicat prof. Țiplic.

Deși nu există date concrete, ghiuleaua din zidul Bisericii Ursuline a fost pusă acolo intenționat, cu scopul de arăta cât de puternice sunt zidurile imobilului, descurajând eventualele astfel intenții belicoase.
”Revenind la ghiulele din Sibiu, evident că a existat această situație în care zidurile fostei Mănăstiri Dominicane au fost lovite de focuri de artilerie pentru că începând cu a doua jumătate a secolului a XV-lea, asediul Sibiului a cunoscut și această formă de bombardament. Foarte puțin probabil că a fost extrem de eficace. Bombardarea dinspre zona Gării, zona aceea era una greu de utilizat pentru a lovi cu artileria, dar să nu uităm că în preajmă sunt turnurile de poartă care erau cu predilecție atacate. Cu siguranță au existat astfel de situații în care au lovit zidurile. Niciodată o ghiulea din aceea nu rămânea încastrată. De ce? Pentru că zidul acela trebuia reparat. Poate pentru perioade scurte de timp au lăsat intenționat în zidurile de poartă ghiulele înfipte ca să arate cât de tare este zidul și ce zadarnic ar fi să-l atace. Aici cred că este mai degrabă o chestiune care ține de o refacere târzie, mai degrabă o treabă de romantism. Nu este ceva rămas de la un asediu de la secolul al XV-lea, ci a fost în mod special pusă. Oricum, în jurul acestor tipuri de obiecte se nasc legende și ele sunt bune, turistul nu poate să trăiască numai cu textul sec, științific, are nevoie de o umanizare a cestui text și a-l pune într-un context, al unei comunități vii, care să-l facă să tresalte din cauza spectaculosului, nu banalului”, a concluzionat istoricul Ioan Marian Țiplic.
Dacă sunteți curioși să aflați și alte detalii interesante din istoria Sibiului, în special legate de biserici și clădiri cu scop religios, puteți urmări discuția de mai jos:
Citește și:
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 3426


Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Ultimii doi neuroni functionali ai Aurorei
Acum 1 oră
Ultimii doi neuroni functionali ai Aurorei
Acum 2 ore
Woe
Acum 3 ore
Tică nost
Acum 3 ore
Andu