Urmele lăsate de unul dintre cei mai mari teologi ortodocși în una dintre cele mai vechi biserici din Sibiu

Dumitru Stăniloae, unul dintre cei mai importanți teologi ortodocși nu numai din România, ci și din întreaga Ortodoxie, inițiator și traducător al volumelor de spiritualitate răsăriteană din colecția „Filocalia”, a fost unul dintre cei care a contribuit decisiv la programul iconografic al bisericii din cartierul Gușterița, una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din Sibiu. Datorită lui Stăniloae, la Sibiu a venit călugărul arhimandrit Sofian Boghiu, care l-a înlocuit pe pictorul Nicolae Brana, lăsând moștenire picturile de pe catapeteasma bisericii din Gușterița. Atât Dumitru Stăniloae, cât și Sofian Boghiu sunt propuși de Biserica Ortodoxă Română spre canonizare.

Zilele trecute, părintele-paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Gușterița, Alexandru Ioniță, a susținut o prelegere pentru locuitorii din cartier și pentru toți cei interesați de istoria locașului de cult. Ioniță a organizat evenimentul după ce, în timpul ordonării arhivei bisericii, a descoperit mai multe documente, cărți vechi, dar și informații interesante despre istoria bisericii, despre care spune că merită să fie cunoscute de cât mai mulți sibieni. Prelegerea face parte dintr-o serie de astfel de evenimente care vor încheia agapele, adică mesele comune ale parohiei, din ultima duminică a fiecărei luni.

„Suntem o parohie și un cartier cu o istorie bogată. În octombrie 1872 mitropolitul Andrei Șaguna a decis să finanțeze construcția bisericii din Gușterița. Apropo, anul acesta biserica noastră împlinește 150 de ani de la 1873, anul când a început zidirea. Construcția s-a terminat în 1877”, le-a spus preotul celor prezenți, arătându-le un document din arhiva parohiei în care este menționată dorința lui Andrei Șaguna de a ridica această biserică și precizând că îl va duce la Muzeul Brukenthal pentru restaurare și conservare:

„(...) Prea bunul Părinte fostulu arhiepiscopu și Mitropolitu Andreiu Șaguna în octombrie 1872 au descoperitu comunei nóstre că voiesce se-i zidésca o biserică frumósă și de modelu din spesele séle proprii...” - noiembrie 1877, la finalizarea lucrărilor bisericii.

Șaguna a decis să doneze banii pe care i-a adunat pentru construcția unei biserici, anume cea din Gușterița. S-a întâmplat datorită preotului Teodor Neacșa (Theodorum Nekscha), care fusese preot și care slujise acolo aproape toată perioada în care a fost Andrei Șaguna mitropolit al Ardealului. „Neacșa a fost un om bine pregătit intelectual, implicat în culturalizarea maselor. Pe vremea ceea era mare nevoie de școală. S-a implicat mult și a fost apreciat de Șaguna, încât toate eforturile lui de a face ceva pentru românii din Transilvania - editarea de ziare, cărți etc. - erau susținute de implicarea preotului Teodor Neacșa. Acest lucru l-a determinat pe Șaguna să-l ia secretar, unde a lucrat aproape 20 de ani, până spre sfârșitul vieții. Andrei Șaguna a decis să acorde banii săi aici, pe care i-a strâns privat, datorită acestui preot, despre care nu avem vreo poză, dar avem această semnătură păstrată pe o carte de cult tipărită cu litere chirilice în 1855”, a povestit preotul Alexandru Ioniță.

Biserica din Gușterița a fost pictată de Nicolae Brana, dar până la un punct

Potrivit celor relatate de preotul Ioniță, biserica din Gușterița a început să fie pictată de către pictorul Nicolae Brana, deși acesta nu era specializat ca pictor de biserici. În schimb, „era priceput la culoare și, într-adevăr, culorile le-a potrivit bine, însă nu cunoștea iconografia bisericească”.

„La scurt timp au apărut probleme, care au durat vreo 10 ani. Am găsit în protocoalele consiliului parohial tot felul de neînțelegeri. Părintele Ioan Mihu de atunci a văzut că pictează, că se umple pereții, dar nu arată așa cum ar trebui să arate. Sunt multe medalioane cu sfinți, care sunt pur și simplu pictați, doar decorativ, fără a fi numiți, fără să știm care cum sunt. A observat că [Brana] nu se prea pricepe și dacă îl lasă să picteze și iconostasul n-o să fie bine. S-a gândit și a oprit la timp lucrul pentru a găsi pe altcineva să picteze iconostasul”, a relatat pr. Alexandru Ioniță.

Norocul celor din Gușterița a fost că în timpul picturii venea des pe acolo, în anii ’70, părintele profesor Dumitru Stăniloae, pentru că preotul Ioan Mihu era cumnatul lui. Stăniloae a păstrat în casa parohială din Gușterița biblioteca lui în perioada în care acesta a fost în pușcărie (închis în perioada 1958-1963, împreună cu alți membri ai Mișcării „Rugul aprins” - n.a.).

„Acest profesor este considerat azi unul dintre cei mai mari teologi ortodocși din secolul al XX-lea; nu numai din România, ci și din toată Ortodoxia. Dumitru Stăniloae a scris pentru prima oară în 1938 o monografie despre Grigore Palama și a tradus din Sf. Maxim Mărturisitorul. Noi încă nu cunoaștem bine la nivel de parohie opera lui, dar merită și sper să punem undeva o placă comemorativă, să cunoască lumea mai multe despre el.

Omul acesta a tradus ani la rând din limba greacă în limba română ce au scris cei doi sfinți în sec. VII și sec. XIV. Sunt printre primele traduceri într-o limbă modernă”, a relatat Ioniță.

Prin acest efort și dedicație a părintelui Dumitru Stăniloae față de cei doi sfinți și mari teologi ai Bisericii se și explică prezența pe pereții din biserica din Gușterița a celor doi sfinți - Maxim Mărturisitorul și Grigore Palama. „Aceștia sunt foarte rar pictați în biserici pe un loc așa de proeminent”, precizează părintele.

1977 – pr. D. Stăniloae în mijlocul comunității din Gușterița, în curtea casei parohiale

Cu IPS Nicolae Mladin, pr. Ioan Mihu, pr. D. Stăniloae, pastorul luteran din Gușterița, pr. Prof. Bodogae și alții

Călugărul care a pictat catapeteasma din biserica din Gușterița

Preotul Alexandru Ioniță continuă relatarea despre pictura din Biserică, dar și despre rolul pe care l-a jucat Dumitru Stăniloae în acest lucru:

„Pentru catapeteasmă au căutat și au găsit, tot prin intermediul lui Stăniloae, un călugăr din București, de la Mănăstirea Antim. Îl chema Sofian Boghiu, arhimandrit, care era un fel de părintele Cleopa din Moldova. A fost un element foarte important în Mișcarea „Rugul aprins” – o grupare de oameni intelectuali din București, care se adunau în Mănăstirea Antim, citeau împreună texte ale spiritualității orientale și se rugau. Citeau texte pe care părintele Stăniloae le traducea din Sf. Maxim, Sf. Grigorie Palama și alții. Toate aceste texte au fost adunate într-o colecție care se numește „Filocalia”. Sunt 12 volume care conțin scrieri ale părinților duhovnicești. Din astfel de texte citeau Boghiu, Stăniloae și cei care se adunau pe ascuns în vremea aceea, ca să se bucure și să trăiască pe cât puteau, în intimitate, chiar dacă în public era interzis termenul de „mistică” sau practicarea unei vieți creștine mai intense.

Filocalia înseamnă iubirea de frumusețe. Oamenii aceștia erau foarte interesați de arte, de literatură, de cultură în general și de frumosul care nu însemna neapărat frumosul estetic, ci frumosul vieții virtuoase, frumosul moral, frumosul sufletului (...)

Boghiu a pictat icoanele de la catapeteasmă și cele nouă icoane de la balcon, acolo unde în colțul fiecăreia vedem astăzi câte o literă, care împreună alcătuiesc cuvântul FILOCALIA. Faptul că sunt puse acolo, pentru noi, cei de azi, e un mesaj, un cifru, e chiar un mandat. Faptul că avem aici acest mesaj lăsat înseamnă că noi avem datoria să-l redescoperim; să avem accesibile cărțile acestea, să citim câte puțin din ele. Asta e moștenirea noastră, pe care vrem nu numai s-o păstrăm, dar s-o și facem cunoscută altora.

Pentru noi, creștinii din parohia Gușterița, e mare lucru că părintele Stăniloae și Sofian Boghiu au fost aici și au lucrat, au trăit, au lăsat urme atât de frumoase (...)”.

Arhimandrit Sofian Boghiu

Arhimandrit Sofian Boghiu pictând

În data de 25 februarie 2021, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decis să pregătească mai multe canonizări de preoți și monahi pentru anul 2025, când va sărbători 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie. Printre aceștia se numără și pr. Dumitru Stăniloae și pr. Sofian Boghiu.

(de la stânga la dreapta) Șura Culturală Gușterița, Biserica „Buna Vestire” și Școala Andreiană

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).