Este departe de orice explicație rezonabilă halul în care a ajuns Urbanismul din Primăria Sibiu. „Hal” este un termen cât se poate de potrivit, dacă avem în vedere că în momentul în care citiți aceste rânduri, două doamne care lucrează la Poliția locală Sibiu se străduiesc să deprindă cât mai rapid elementare noțiuni de urbanism. Cele două doamne au fost delegate din cadrul Poliției locale în cadrul Direcției Arhitectură și Amenajarea Teritoriului, pentru a ajuta la redactarea certificatelor de urbanism, deoarece nimeni nu mai vrea să lucreze acolo.
Atât de gravă a ajuns situația la Primăria Sibiu, o administrație incapabilă să respecte termenul legal de 30 de zile în emiterea unui banal certificat de urbanism. Incapabilă, deoarece în ultimii ani din Primăria Sibiu au plecat pe rând toți cei care se pricepeau la acest domeniu.
Este în firea omului să caute vinovați pentru disfuncționalități și să caute să le îndrepte. În cazul de față, cel mai la îndemână de indicat este Ioana Urdea, arhitecta șefă a Sibiului. A cărei evidentă incapacitate managerială a dus la o golire a direcției pe care o conduce de specialiștii necesari pentru a face ca orașul acesta să mai funcționeze din punct de vedere urbanistic la parametri acceptabili. Orașul nu doar că bate pasul pe loc, dar regresează fără ca nimeni să răspundă în vreun fel pentru acest lucru. Chiar și cu 10% din salariu.
Sigur, am putea aprecia că sub mandatul Ioanei Urdea în municipiul Sibiu nu s-au petrecut arestări și dosare de corupție precum la Șelimbăr ori dezastre urbanistice precum „cartierul Arhitecților” din Cisnădie. Doar că, după cum bine remarca Vladimir Grigorov, de exemplu, dezastrele din Cisnădie și Șelimbăr au apărut tocmai pentru că în Sibiu nu se mai dezvoltă mai nimic. Dacă nu te cheamă Werner Keul (aka dacă nu ai pile) ori dacă nu ai suficient de mulți bani încât să îți permiți să plătești amenzi și apoi să intri în legalitate, în Sibiu nu mai poți construi nimic decât în ani. Asta dacă nu cumva pățești precum tânărul antreprenor care a vrut să construiască pe strada A.D. Xenopol, că i-a confirmat Primăria Sibiu că se poate. Și după ce a cheltuit în vreo doi ani 250.000 de euro pe planuri urbanistice și studii și avize, tânărul a aflat că nu i se permite să ridice nimic.
Este ceea ce urlă arhitecții de ani buni, este situația de care se plâng toți antreprenorii mijlocii și mici, este ceea ce cauzează un regres al Sibiului în competiția cu celelalte orașe relevante din țara aceasta.
Din seria căutării de vinovați pentru aceste disfuncționalități mai merită amintit și faptul că Ioana Urdea este cea care, în 2011, a preluat locul lui Dorin Laschescu, îndepărtat de fostul primar Klaus Iohannis. Același Iohannis care l-a determinat mai întâi pe Szabolcs Guttmann să plece din funcția de arhitect șef al orașului. Iar Urdea a fost singura care s-a prezentat la concursul organizat în urmă cu 12 ani pentru postul de arhitect șef al Sibiului: pe atunci Klaus Iohannis era „pe cai mari” la Primăria Sibiu, iar între timp prietenia dintre familia sa și Ioana Urdea a devenit un lucru cunoscut în oraș. Remarcat în ultimul timp doar pentru faptul că în vizitele sale internaționale face escală și pe acasă, numai de „deplorabila situație a urbanismului de la Sibiu” nu mai poate fi bănuit președintele că s-ar îngriji, urmărind preocupat. Chiar dacă a contribuit la aceasta.
Doar că amiciția dintre președintele României și Ioana Urdea este unul din „elefanții din cameră” folosiți ani la rândul pentru a împiedica orice schimbare la conducerea urbanismului sibian. Iar acești „ani la rândul” se suprapun peste cele două mandate ale primarului Astrid Fodor. Primarul Fodor o are în subordine directă pe Ioana Urdea, deci este singura care în acești ultimi mulți ani avea puterea și căderea să îndrepte în vreun fel lucrurile. Astrid Fodor nu a făcut-o și nici nu a considerat că sibienii merită să afle de ce nu se întâmplă nimic.
În ultima perioadă, mai este invocat pentru lipsa de acțiune și faptul că Ioana Urdea nu mai are mult până la pensie. Că anul viitor se împlinește termenul și că, până atunci, totuși, lucrurile se mai pot așeza, că se scot posturi la concurs, se depun eforturi și alte decizii neasumate și cuvinte goale, rostite pentru prostime. Pentru că angajările în urbanismul sibian se vor bloca zilele acestea pe termen nedefinit (la fel ca toate angajările în sistemul de stat, cu excepția Educației și Sănătății, ca urmare a adoptării „ordonanței austerității”). Prin urmare, pentru bunul mers al urbanismului, sibienii își vor putea pune nădejdea în cele două doamne de la Poliția locală, care au venit să mai ajute bruma de oameni care mai îndură lucrul din Urbanismul sibian.
Și tot în aceste doamne și alți funcționari delegați ne mai rămâne și nădejdea noului plan urbanistic general al Sibiului, aflat acum în plămădire. Un document care fie poate bloca în continuare dezvoltarea orașului și îl poate duce la regres, cum s-a întâmplat în ultimii ani, fie poate duce la o rapidă renaștere urbanistică a acestui colț de țară. Nu prea am motive să cred că varianta a doua mai este posibilă.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: arhitectul sef ioana urdea ioh , arhitect sef sibiu , Werner Keul , Astrid Fodor , klaus iohannis , Ioana Urdea , Urbanism Sibiu
Vizualizari: 22367
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Sibiu 2024
Acum 1 oră
Claradi
Acum 1 oră
Sergiu Dedulescu
Acum 1 oră
Sibian
Acum 1 oră
Matusalem