Povestea Lenuței, păstoriţa cu 9 copii, din Rășinari, relatată de Libertatea în 2020. ”Din căpriţele astea mi-am crescut copiii. Şi acum, tot ce iau pe brânză dau pentru ei…”

Actualizare, joi 12 octombrie

La trei ani de la apelul făcut de cotidianul Libertatea, Lenuța Podariu trăiește tot în Trăinei, lângă Rășinari. Are aproximativ 60 de capre și nu are nici acum brânzăria visată. Iar în jurul ei, din nouă copii, mai sunt doar trei, restul și-au făcut un rost în viață în alte locuri. Crăciunela, Petru și Iliuță au rămas lângă mamă, ne informează autoritățile locale.

Doar  Iliuță mai este elev, are 16 ani și este elev în clasa a VII- a. Petru, de 18 ani, o ajută în gospodărie, nu mai merge la școală, în timp ce Crăciunela este angajată și a absolvit școala profesională.

Articolul inițial:

Lenuța Podariu e singură. Singură cu copiii, cu gospodăria, cu animalele, cu visurile ei simple care iau forma unui porc pentru Crăciun și a unei brânzării. Visuri simple, dar greu de împlinit într-un cătun. Lenuţa are 51 de ani.

Cotidianul Libertatea a deschis o campanie de strângere de fonduri pentru sibiancă. Visul ei e să aibă o brânzărie.

Lenuţa şi copiii s-au mutat în cătunul Trăinei, câţiva kilometri în sus de Rășinari, în clădirea vechii şcoli, după ce a divorțat de soț, pentru că o bătea.

“Ca să-i pot creşte, m-am angajat un fel de slugă, să păzesc caprele oamenilor din sat. Şi i-am crescut, mulţumesc lui Dumnezău, i-am rânduit la căşile lor”. Casa Lenuţei se află chiar în marginea cătunului Trainei Cu basma neagră, bluză de trening, pantaloni şi cizme, Lenuţa aduce un pic cu regina Angliei, echipată pentru călărie.

În starea de urgenţă,  Lenuţa s-a dus la magazinele din Răşinari, “am luat mălai, făină, ulei, zahăr, cartofi, fasole şi n-am mai coborât două luni”. Cătunul are vreo 15 case, din care doar jumătate sunt locuite. Dacă umbli pe uliţă nu rişti să nimereşti în aglomeraţie. Iliuţă, mezinul, discută cu mama lui Trăinei se află la mai puţin de un sfert de oră de mers cu maşina de la Sibiu. Lenuţa şi-a dat seama că a început relaxarea când pe drumul îngust şi, în general, neumblat au dat năvală hergheliile de automobile de la oraş.

“Se duceau peste coastă, la pădure, unde s-or fi dus, că ziceai că îi fugărea cineva. Mi-o spăriat şi caprele”.

Cu patru ani în urmă, femeia a primit 10 capre de la o fundaţie. “Şi le-am înmulţit. Multe din cele 10 le am, cum nu, altele or căzut, dar o rămas fiicele lor. Din căpriţele astea mi-am crescut copiii. Şi acum, tot ce iau pe brânză dau pentru ei… Că le trebuie abonament, haine, că sunt la liceu, la şcoală”, povestește femeia.

Visul ei e să aibă o brânzărie ca la carte, cu frigider pentru lapte, cu gresie pe jos, cu apă la robinet. Dar visul mai are de aşteptat. Într-un colţ al odăii, femeia a amenajat un loc pentru făcut brânza.

“Mai sunt şi unii oameni care vin ei şi pun brânza în maşină şi pleacă. Asta, înainte de epidemie. Acu, nu mai, că le-o fi frică”.

Pe femeile de la oraş, Lenuţa atât le sfătuieşte: “Să caşte ochii bine, să vază pe cine ia şi ce ia. Că nici fată singură nu-i bine, mai târziu. Şi grăbiţi-vă să faceţi un copil, să aveţi cu cine vă certa”.

Pe ai ei, Lenuţa i-a atins doar cu vorba, “nu i-am bătut, Doamne, fere, i-am învăţat să lucre şi să-şi facă un rost. Din nouă, va fi vrunul, să mă gospodăresc lângă el. Da până la 90 de ani mai este”.

Citeşte întreaga poveste a Lenuței Podariu în cotidianul Libertatea

Sursa foto: Libertatea 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube