„Stadiu avansat de degradare, la limita de colaps.” CNI caută din nou constructor pentru reabilitarea Reședinței Mitropoliților - una dintre cele mai frumoase clădiri monument istoric, unică în arhitectura Sibiului

„Starea tehnică a clădirii este deosebit de gravă și dacă nu se iau măsuri urgente de stopare a degradărilor, există pericolul de colaps structural.” Aceasta este concluzia specialiștilor care au întocmit documentația dintr-o nouă licitație de consolidare, reabilitare și restaurare a Reședinței Mitropoliților, „singura reședință de vară din zona Sibiului rămasă intactă, mai exact la limita stabilității structurale.”

După cei 19 ani de așteptare pentru clasarea ca monument istoric și cinci ani mai târziu după obținerea acestui statut de „importanță națională,” statul român, prin Compania Națională de Investiții (CNI) nu a reușit încă să contracteze lucrările necesare salvării acestuia.   

„Necesitatea investiției rezultă din stadiul de degradare avansat aflat la limita de colaps a porțiunii posterioare a clădirii”, descriu specialiștii starea clădirii de pe blvd. Victoriei de la nr. 38 din fosta Capitală Culturală a Europei, la câțiva pași de cealaltă ruină a Sibiului, Palatul de Justiție. 

Citește și După 21 de ani, din nou de la zero. Guvernul caută un consultant care să actualizeze documentația pentru reabilitarea Palatului Justiției

Potrivit istoricilor care au elaborat studiul istoric al amplasamentului, actuala Casă Mitropolitană, cum este denumită în prezent, reprezintă unul din cele mai frumoase și emblematice monumente istorice de la începutul veacului al XIX lea, fiind construită în stilul eclectic, cu elemente baroce și renascentiste, unică stilistic în arhitectura orașului Sibiu.

Preț subevaluat. Nicio firmă nu a fost interesată de contract, la licitația anterioară 

6,2 milioane de lei, cu tot cu TVA, a fost bugetul estimat într-o primă licitație încheiată fără niciun rezultat în primăvara anului 2022 pentru consolidarea, reabilitarea, restaurarea, echiparea și mansardarea în volumul podului existent a imobilului monument-istoric aflat pe bulevardul Victoriei din Sibiu, la nr. 38, contract de care nicio firmă nu a fost interesată.

”Poate dacă erau alocate șase milioane de euro, nu șase milioane de lei”, a declarat la momentul respectiv pentru cititorii Turnul Sfatului reprezentantul unei firme de construcții specializată în lucrările de reabilitare a monumentelor istorice. 

Deste aceste aspecte găsești mai multe amănunte în materialul Cu un buget de 6 mil. de lei, Reședința mitropoliților n-are constructori. ”Poate dacă erau șase milioane de euro...” 

În licitația inițiată în noiembrie 2023, CNI a crescut valoarea estimată a contractului la 10.873.129,80 lei, fără TVA.18 luni este termenul prevăzut pentru execuția lucrărilor. Termenul limită de depunere al ofertelor este 20 februarie 2024, iar data licitației este stabilită pentru data de 14 mai 2024. 

Beneficiarul investiţiei este Arhiepiscopia Ortodoxă Română Sibiu, care dorește să amenajeze aici Centrul multicultural Mitropolit Nicolae Bălan, unde ar urma să se desfășoare activități cultural-artistice și de cercetare, centru cu o suprafață utilă totală de 664 de mp (inclusiv mansarda care ar urma amenajată în volumul podului existent). 

Citește și Reședința mitropoliților nu va mai fi monument istoric. O latură s-a fisurat în două

Intervenție de urgență, ritm de degradare accentuat

În documentația aferentă licitației, CNI insistă asupra urgenței lucrărilor necesare pentru salvarea monumentului istoric, care se află la „limita stabilității structurale.”

„Necesitatea investiției rezultă din stadiul de degradare avansat aflat la limita de colaps a porțiunii posterioare a clădirii. Ritmul de degradare este accentuat de lipsa unor masuri de stabilizare și stopare a degradărilor. Având în vedere valoarea arhitecturală a clădirii ce rezidă din factura eclectică  cu îmbinarea elementelor baroce cu elemente neoclasice și valoarea documentară și simbolică a edificiului, suprapuse cu starea de degradare avansată a structurii și finisajelor, este necesară intervenția de urgență pentru reabilitarea clădirii, pentru restaurarea și conservarea ei,” scriu specialiștii.

Valoarea națională a clădirii rezultă și din importanța edificiului ca simbol al luptei românilor din Transilvania pentru drepturile lor ca cea mai numeroasă comunitate din zona intra-carpatică. Imobilul reprezintă singura reședință de vară din zona Sibiului rămasă intactă.

Citește și Proiect: ansamblu cu două și trei etaje în spatele Reședinței de vară a mitropoliților

Din cauza unor tasări diferenţiate apărute în timp şi fisurarea structurii, beneficiarul imobilului a căutat să consolideze imobilul prin executarea unor fundaţii paralele la exterior şi interiorul clădirii, din beton uşor armate, dar care nu au dat rezultatele scontate, astfel că structura imobilului a continuat să fisureze. În prezent apar fisuri de 1-2 cm, cu deschidere mai mare înspre acoperiş, atât pe verticală cât şi la 45 de grade în zona golurilor de ferestre şi uşi, iar la interior, fisuri pe verticală care despart zidurile portante. La nivelul podului, structura din lemn este depărtată 30-40 cm.

Imobilul este situat în zonă construită protejată, în U.T.R. ZCP Cartierul Iosefin – Măierimea Porții Cisnădiei – SZCP Cartierul Iosefin_a, și este clasat ca monument istoric.

Lucrările trebuie să respecte exigențele de ordin cultural, se precizează în documentele studiate de Turnul Sfatului. Este foarte important ca elementele originale să nu fie afectate, materialele utilizate vor fi specifice clădirii vechi, fiind interzisă utilizarea cimentului la tencuieli și a zugravelii lavabile (atât la interior cât și la exterior).

„În ultima perioada (25 ani) construcția nu a mai fost folosită și a fost lipsită și de lucrări de întreținere și reparații, fapt care a condus și la degradări produse de infiltrații de la invelitoarea cu defecte și de la elementele de tinichigerie îmbătrânite și parțial distruse. Situația structurală a clădirii este deosebit de gravă și deformațiile elementelor structurale, în special înclinarea pereților și a planșeelor sunt practic ireversibile.”

Un element de bază, distrus în proporție majoră, învelitoarea acoperișului construit din plăci de eternit, cu multe lipsuri, (prin alunecare, cădere și spargere) a favorizat pătrunderea apei pluviale în diferite zone ale podului, deteriorând grav structura de rezistență a elementelor lemnoase (traverse, stâlpi ș.a.) Totodată infiltrațiile de au dus la acumularea umidității în planșeul podului, ce a putrezit în acele zone cu acumulări de apă, ducând la ruperea și căderea acestuia pe casa scării, în zonele colțurilor din nord și sud. În ceea ce privește interioarele imobilului, atât la parter cât și la etaj, acestea au suferit în timp numeroase reparații și modificări structurale, prin desființarea unor căi de acces (obturate) și crearea altora prin reîmpărțire. Trebuie precizat un aspect deosebit de grav și anume fisurarea clădirii pe centrul său, aspect cauzat în mare parte de traseul unui fost pârâu ce trecea pe sub clădire, slăbind rezistența solului. 

Grădină amenajată cu gust pentru recreerea populației în zilele de duminică și sărbătorile legale

Clădirea principală (S+P+1), cu plan compact, a fost amplasată aproximativ în centrul  parcelei, o fostă grădină privată, aflată până în anul 1832 în proprietatea bancherului și angrosistului grec Popp, intrând apoi în posesia primarului Josef von Wayda. Acesta a deschis „grădina amenajată cu gust” pentru recreerea populației în zilele de duminică și sărbătorile legale. În spatele crângului din spatele grădinii se găseau locuri corespunzătoare de campare pentru familiile interesate. După moartea acestuia, fiica lui vinde grădina bisericii ortodoxe, mitropolit la acea vreme fiind Andrei baron de Șaguna.

Grădina păstrează mulți stejari seculari, iar pe limita comună cu imobilul de la nr. 40 se afla, într-o stare avansată de degradare, fostul pavilion al grădinii, cu coșuri de factură barocă și adaosuri cu decor traforat din lemn, de la începutul sec. XX. Pavilionul a fost demolat în anul  2010.

În grădină mai exista și un monument închinat lui Carl Schwanzerberg, guvernatorul civil  și militar al Transilvaniei, de care mitropolitul Andrei Șaguna era legat de o prietenie și stimă reciprocă.

foto: Vila Mitropolitană din Sibiu; Biblioteca Digitală a ULBS; 1930

În loggia de la etaj , deși cu deteriorări majore, se mai păstrează opt coloane cu capiteluri dorice și cu zugrăvelile originare. La fațade, toate elementele decorative, baroce și renascentiste, inclusiv stâlpii de susținere a loggiei sunt din imitație de piatră și marmură, și nu din piatră naturală cum s-a afirmat până în prezent.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de T.S.