Joi,
23.05.2024
Innorat
Acum
13°C

Orașe-magnet într-o Românie cu declin demografic. „Sibiul nu iese în evidență pentru că este mai mic”

Orașe-magnet într-o Românie cu declin demografic. „Sibiul nu iese în evidență pentru că este mai mic”

Reprezentanții unui cunoscut grup de analize și dezbateri, numit Rethink România (din engleză, Regândește România - n.n.), au venit a Sibiu să vorbească despre România orașelor-magnet, din punctul de vedere al dezvoltării urbane. Aceștia au prezentat datele unui studiu care arată că în unele zone din țară se observă o urbanizare masivă, care vine în contrabalanță cu declinul demografic observat la nivel național; explicând, totodată, de ce se întâmplă acest lucru.

Tema nu a stârnit însă mult interes, la prezentare publicul fiind mai mic decât numărul autorilor studiului. Robert Santa, cercetător la Rethink România, și Anatolie Coșciug, director la Centrul Român de Studii Comparate asupra Migrației, au vorbit și despre fenomene noi pentru România - migrația internațională provenită din afara Europei - dar și de amplificarea unor fenomene mai „vechi” precum inegalitățile sociale.

Cei doi au fost completați de sociologul Mihai S. Rusu, conferențiar universitar în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, care a vorbit despre „orașe ca poli ai sexismului din punctul de vedere al sociologiei culturii”.

Orașele românești devin din ce în ce mai atrăgătoare pentru populație, iar fenomenul migrației și urbanizării joacă un rol crucial în evoluția acestora, au spus aceștia. Robert Santa a adus în discuție evoluția demografică și urbană a României și a evidențiat faptul că, în ultimii ani, ierarhia urbană a țării s-a schimbat semnificativ.

„Interesant este că până în 2011 România avea o ierarhie urbană destul de uniformă, în care aveam capitala și șapte orașe secundare relativ comparabile ca mărime. Fiecare dintre ele aveau câte o universitate, o regională CFR; oarecum, politica era de a le ține relativ egale - vorbim de Cluj, Iași, Timișoara, Craiova, Galați, Brașov și Constanța”, spune Robert Santa. El a precizat că în ultimii ani, această ierarhie s-a rupt: „practic, câteva orașe au luat-o înainte. De exemplu, ipoteza noastră de lucru este că universitățile contează foarte mult”.

L-am întrebat care e locul Sibiului în această ierarhie. „Sibiul seamănă foarte mult cu ceilalți poli. Nu iese în evidență pentru că este mai mic, dar are multe aspecte similare. De exemplu, are tot o universitate, în care mai mult de jumătate din studenți vin din afara județului. Aici seamănă cu Cluj, cu Timiș, cu Iași. Doar că, spre exemplu, Timișul atrage 60% din cei din Caraș-Severin, Clujul atrage 70% din cei din Sălaj, iar Sibiul, la rândul său, atrage mult, dar în ponderi mai mici: poate avea 30% din vâlceni, 15% din argeșeni, 10% din brașoveni, 20% din Alba; dar cumulat reușește să atragă un număr mare. 

La anumiți indicatori chiar stă foarte bine. De exemplu, populația școlară din Sibiu a crescut în ultimii ani, raportat cu perioada înainte de recensământul anterior, ceea ce e în contrast cu situația din țară, unde a scăzut cu 10%.

Plus că unele orașe de lângă Sibiu au întors niște trenduri de populare puternice. Cisnădie se depopulase puternic după Revoluție și acum a crescut, chiar și raportarea dintre recensăminte, construcții de locuințe, populație școlară etc.”, a explicat Santa.

Impactul imigranților

Anatolie Coșciug a adus în discuție impactul migrației interne și a creșterii numărului de imigranți asupra orașelor din România. El a subliniat că migrația nu este uniform distribuită în întreaga țară și că unele orașe mari au înregistrat scăderi demografice, în timp ce altele au atras un număr semnificativ de imigranți. Coșciug a evidențiat că atracția pentru mediul urban este evidentă în orașe precum București, Cluj și Timișoara, iar acestea au devenit destinații importante pentru populația internă și externă. El mai spune că fenomenul imigrației este „atât de nou, că abia din 2019 se schimbă datele”.

„Ultimele știri ne arată că după 30 și ceva de ani de scăderi constante, e primul an în care am avut o mică creștere a românilor cu reședința în România. Și principalul motiv e imigrația; avem și criza de refugiați din Ucraina și apar și în statistică. Am avut și foarte mulți copii de români reîntorși. Plus mai avem migrația pentru muncă”.

S-a schimbat zona de destinație a imigranților: vin din zone rurale

Coșciug atrage atenția că e important să ne uităm și de unde vin cetățenii străini, subliniind că zonele de origine ale acestora s-au schimbat în ultimii ani – nu mai sunt țări cu un procent înalt de urbanizare.

„Dacă ne uităm detaliat, avem o imagine destul de mixtă: grupul cel mai mare sunt imigranți din afara Europei. În 2022 erau Moldova, Turcia, China și Italia, care sunt principalele țări de unde veneau. Dar acum câțiva ani aveam Italia, Germania, Franța, China, Turcia, Moldova. Tendința era mai degrabă de urbanizare, adică veneau din țări în care cea mai mare parte a populației trăiește în urban.

Vreau să spun cu asta că cu cât trece timpul, cu atât proporția celor care vin din țări cu multă populație care trăiește în rural crește”, a explicat Anatolie Coșciug.

Datele prezentate arată că în anul 2023, 9% din cetățenii străini erau din Nepal, urmat de Turcia, Italia, Sri Lanka, Moldova, India.

CITEȘTE ȘI: Numărul cetățenilor străini din județul Sibiu a crescut cu 50% anul trecut: cel al muncitorilor din Nepal și Sri Lanka s-a dublat. „E deja o regulă, nu excepție”

Un aspect important discutat de autorii studiului a fost impactul imigrației asupra sectoarelor economice și sociale. Coșciug a vorbit despre sectoarele care atrag cel mai mare număr de cetățeni străini și cum s-au schimbat acestea în ultimii ani.

Fotbalul - sectorul cel mai dominat de străini

„Agricultura e un domeniu important pentru care se vine și care e în special în rural. În educație, cercetare vin puțini. Adică sunt anumite sectoare care sunt mai mult din zona rurală unde vin foarte mulți imigranți să lucreze. Vedem pe grafic că cea mai mare creștere este în domeniile agricultură; apă, sanitație și managementul deșeurilor etc.

Mai vreau să spun că nu suntem pregătiți nici la nivel național să acomodăm, să ajutăm, să sprijinim populația de imigranți și nici la nivel local (...) Sibiul e undeva la mijloc, pe o scară de la 0 la 4, Sibiul are 3; deci, e pregătit, dar nu total”.

Directorul Centrului Român de Studii Comparate asupra Migrației mai spune că unele sectoare sunt „acaparate” de străini, însemnând că proporția acestora e apropie de 50%, dând ca exemplu fotbalul: „e cel mai acaparat, dominat de imigranți din România. În liga principală avem aproape 50% din jucători care sunt străini. E un exemplu extrem, doar ca să înțelegeți”.

Apropo de Schengen

În finalul prezentării sale, Anatolie Coșciug a combătut informațiile potrivit cărora România ar fi „o țară din care se pleacă masiv”, ilustrând un comunicat al Poliției de Frontieră. „Apropo de Schengen, România nu e o țară din care se pleacă masiv. Pe datele oficiale, din 120.000 de oameni veniți la muncă, 5.000 dintre ei au încercat să iasă din țară. Deci, un procent foarte mic”.

În altă ordine de idei, vorbind despre diaspora, reprezentanții Rethink România constată că „prin anul 2019 s-a rupt tendința de creștere a diasporei românești”, fiind anul în care „nu pare să mai plece din țară un număr mare de oameni”.

„Ca tendință am mai văzut că între 2014 și 2018 efectiv s-a „fugit”. Atunci vedem cum crește diaspora din alte țări și cu 200.000 pe an. Diaspora crește și cu copiii crescuți acolo. Evident, cât a fost pandemia a mai scăzut, dar după 2022 a are un ritm mai lent de creștere. Rămâne să vedem datele pe ultimii doi ani”, spune Robert Santa. „A fost una dintre cele mai mari fugi din Europa”, a completat Anatolie Coșciug.

Cei interesați pot găsi studiul „România în 2023. Spre o nouă realitate demografică” aici.

De la orașe-magnet, la orașe sexiste

Dacă Santa și Coșciug au vorbit despre „orașele-magnet”, sociologul Mihai S. Rusu a readus în discuție subiectul cercetării sale recente despre „orașele ca poli ai sexismului din punctul de vedere al sociologiei culturii”. Acesta s-a referit la spațiul simbolic al orașului, alcătuit din denumiri stradale. Acesta a evidențiat, inclusiv prin tehnici vizuale, anvergura statistică și structura spațială a inegalitățile de gen din toponimia stradală la nivel național.

„Orașul text, cel alcătuit din nume de locuri, de străzi este un spațiu simbolic al dominației masculine. Și asta la nivel global. Am. Câteva date statistice ne arată că toate marile metropole din lume sunt orașe ale căror nomenclaturi stradale privilegiază reprezentarea bărbaților. O excepție notabilă ar fi orașul Hamburg, unde procentul femeilor comemorate în toponimia stradală ajunge undeva în jurul procentului de 15 la sută. În rest, inclusiv în mari metropole care sunt centre ale valorilor progresiste și ale cosmopolitismului, cum e Pari sau Viena, vedem că procentul femeilor este sub 10%. Și în România este accentuată din acest punct de vedere. În București, de exemplu, doar 6% din toate denumirile după persoane sunt dedicate femeilor. Lucrurile stau la fel și pe plan local. Orașul Sibiu a fost un spațiu simbolic care a aparținut bărbaților și pe măsură ce rețeaua stradală s-a extins, nu s-a produs o egalizare a raporturilor dintre bărbați și femei, ci dimpotrivă – cu cât orașul a crescut, cu atât bărbații au devenit și mai reprezentați, până când în momentul de față, în Sibiu, există doar cinci străzi numite după femei și vreo 250 numite după bărbați – deci, procentul ar fi de aproximativ 2%. În ciuda faptului că pe plan local femeile sunt cele mai puternice personalități politice – de la doamna primar, până la președinta Consiliului județean, până la doamna ministru al Culturii care e tot reprezentantă a Sibiului (...)”, a spus Mihai S. Rusu.

Ideea principală a cercetării lui Rusu este că „avem o disonanță cât se poate de flagrantă între drepturile femeilor și reprezentarea lor culturală, simbolică în nomenclatoarele stradale”. De la această constatare a analizat întreg spațiul simbolic la nivel național, folosind o bază de date pe care a creat-o – cu toate denumirile de străzi, plus cele ale redenumirilor stradale.

Statistica, potrivit lui, arată că în zonele urbane ale României există aproximativ 50.000 de străzi numite, dintre care 15.621 poartă numele unor persoane. „Din cele 15.621 care poartă numele unor oameni, doar 620 sunt numite după femei, ceea ce înseamnă un procent de aproape 4% (...) Rata arată că există 24 de străzi numite după bărbați pentru fiecare stradă care poartă numele unei femei”.

Acesta a analizat cine sunt femeile prezente în denumirile de străzi („trei mari categorii: femei-erou, care promovează un model de feminitate masculinizată; femei-companion, care sunt comemorate pentru că se află într-o relație cu bărbați proeminenți; sfintele, ca un model de supușenie pe baza unor valori religioase care promovează obediență, supunere, cumințenie feminină”).

Cum stau lucrurile pe regiuni? „Am avut o surpriză să constat că în Transilvania avem cele mai mici procente de reprezentare a femeilor, care vine contra imaginarului nostru regional, potrivit căreia Transilvania este un spațiu geo-cultural specific civilizației occidentale, cosmopolit, tocmai ca urmare a moștenirii imperiale, în timp ce celelalte Românii transcarpatice sunt bastioane ale despotismului oriental și ale înapoierii, deci implicit ale patriarhalismului și dominației masculine absolute. Dacă ne uităm pe aceste cifre, lucrurile stau exact pe dos (...) Una din aceste explicații e dată de faptul că Transilvania e rurală din punct de vedere etnic. În studiile de specialitate se constată că atunci când la nivel local există o competiție interetnică între partide etnice, femeile sunt sacrificate, adică aceste competiții cumva exacerbează masculinitatea (...)”.

Citește și: Sociolog, despre numele de străzi: „Sibiul este unul dintre cele mai misogine și patriarhale orașe din întreaga Românie. În anii '50, nomenclatorul Sibiului a fost cu adevărat cosmopolit”

L-am întrebat pe Mihai Rusu dacă acest spațiu simbolic are vreun impact sau vreun rol în migrația internă.

„Nu cred că putem stabili o legătură directă de cauzalitate. Dar aș spune că pe măsură ce orașele românești sunt remodelate demografic de fluxul de migrațiune internă și internațională, aceste lucruri ar trebui să se reflecte inclusiv în toponimia stradală. De exemplu, Sibiul nu mai e demult un oraș al sașilor și lucrul acesta se vede. Dar în ultima perioadă Sibiul a devenit un oraș în care s-au stabilit foarte mulți oameni din alte spații - din România și din afară. Dacă se configurează niște comunități durabile, eu cred că aceste comunități ar trebui să fie reflectate inclusiv în denumirile străzilor”, ne-a răspuns sociologul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 10037

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

6 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emil

Acum 1 lună

Istoria trecutului faptasului cel mare demonstreaza ca sasii sunt mai degraba romani si germani falsi.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Adi g

Acum 1 lună

Sunt mult mai brutali și răzbunători decat rumanii ..vezi cum i au batjocurit pe rumâni când erau ei tare in șa. frg
Raspunde

Unsibian

Acum 1 lună

Cred că autorii studiului nu au fost în arhitecților cand au documentat cercetarea.
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Păi dacă bărbații au făcut mai multe chestii demne de a fi numite străzile dupa ei decât femeile? Ăsta e sexism? E reprezentativitate meritocratica. Da, poate au facut mai multe pt că femeile nu aveau acces la domeniile alea. Acolo poate e sexismul, dar numele străzilor reflectă rezultatul acestei realități nu sunt în sine sexiste. Ar fi sexist față de bărbați ca femeile să aibă o reprezentare mai mare decât contribuția lor la diferite domenii și decât ponderea lor între personalitățile istorice.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Adi g

Acum 1 lună

Sibiul nu e atractiv..medicina e bătaie de joc,am așteptat la urgență 4 ore,nu m au luat,deh,cafele, am plecat la un priva,deși sunt asigurat și era o urgenta ..Un oraș scump,oameni neprietenoși,reci,toate racilele sasailor,mai puțin organizarea alora.
Raspunde

Barosanu

Acum 1 lună

Turnul Sfatului continuă să-l promoveze pe acest amețit care are un fix cu orașele lui „sexiste”. I-au mai pus și ditamai poza pe pagină de zici că acuș vine la primărie să redenumească el străzile după eroine feministe progresiste și non-binare. Că un zevzec toacă banii ULBS pe „cercetări” complet irelevante cum ar fi număratul străzilor cu nume de femei e treaba lui și a universității de doi lei pe care o reprezintă. Dar că e promovat cu repetiție de Turnul Sfatului de parcă ar fi pus coada la prună, asta e ceva de-a dreptul dubios.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus