Consilierii locali ai Sibiului au respins, în unanimitate, planul urbanistic elaborat pentru reglementarea a 2,9 ha din centrul istoric al orașului, reglementare cerută de Primărie unui sibian care dorea să construiască pe singurul teren pentru construcții, rămas liber pe strada A.D. Xenopol. Ajuns pentru a doua oară în Consiliul local Sibiu, proiectul a generat una din cele mai ample dezbateri din ultima perioadă: de la Lista Unesco, la – mai ales – perspectiva asupra Catedralei mitropolitane, aleșii au găsit numeroase motive de împotrivire.
Cu o istorie, deja, de aproape șapte ani, proiectul referitor la documentația urbanistică elaborată pentru ridicarea unei clădiri de birouri și spații de locuit pe strada A.D. Xenopol a fost pusă pe ordinea de zi a ședinței Consiliului local de joi, în urma unei decizii judecătorești. Potrivit căreia, proiectul trebuia dezbătut din nou, deoarece forma din 2022, când a fost respins prima oară, a fost alterată în prealabil de către fostul arhitect șef al orașului.
Pe tot parcursul dezbaterilor din Consiliul local, în niciun moment nu s-a discutat despre planul urbanistic elaborat pe 2,9 ha, la cererea Primăriei, ci numai despre impactul pe care l-ar putea avea clădirea care ar putea fi ridicată pe cei 330 de mp ai terenului de pe A.D. Xenopol. Cel mai invocat aspect al acestui impact a fost că ar bloca perspectiva către cupola Catedralei mitropolitane.
2,9 ha de țesut urban a fost reglementat în documentația cerută de Primăria Sibiu pentru ridicarea unui imobil lipit de calcanul vizibil. Sursa foto: arhiva Turnul Sfatului
„Votul dumneavoastră nu poate fi decât de aprobare sau de respingere, fără varianta abținerii”, a anunțat președintele de ședință înaintea începerii discuțiilor pe acest subiect.
Cele trei partide care și-au explicat împotrivirea
Dezbaterile au fost deschise de reprezentanții FDGR, formațiunea care are cele mai multe voturi în deliberativul local. Gabriel Tischer a anunțat în numele colegilor săi că Forumul va vota împotriva acestui proiect. „În primul rând, vocile unor specialiști au atras atenția, în repetate rânduri, că o construcție modernă este lipsită de respect în contextul arhitectural. Protejarea patrimoniului este o obligație morală”, și-a început Tischer argumentația. Pe un ton însuflețit, Tischer a invocat faptul că – prin ridicarea unei noi clădiri pe terenul liber de pe A.D. Xenopol – se va pierde punctul de observație către Catedrala mitropolitană. A arătat că a primit un memoriu semnat de 40 de locuitori din zonă, care se opun proiectului, a invocat petiția on-line lansată de vecinul din imediata apropiere a terenului. „O petiție semnată de peste 1.000 de sibieni. Noi le apărăm interesele. Am convingerea că aprobarea de la Ministerul Culturii vine de la cineva care n-a trecut prin Sibiu. Accederea centrului istoric al Sibiului pe Lista Unesco a fost refuzat de intervenția nefericită cu Ramada. Este absolut inacceptabil să repetăm greșeala. Centrul nu este doar un loc pe hartă, este o istorie vie”, a încheiat Tischer.
Gabriel Tischer. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului
Consilierul local Ionuț Ghișe a arătat de ce, alături de colegii săi, va vota „împotrivă”. „Construcția propusă ar afecta coerența din centrul istoric. Introducerea unei clădiri de biurouri ar amplifica problemele de trafic, afectând rezidenți și vizitatori. Ar putea încuraja dezvoltatorii imobiliari să achiziționeze terenuri în zona centrală și să construiască ducând la creșterea aglomerației”, a început Ghișe, invocând și el vizibilitatea asupra catedralei și o potențială piedică la o nouă tentativă de accedere a centrului istoric pe Lista Unesco a patrimoniului mondial. El a mai cerut ca Primăria să fie cea care elaborează planurile urbanistice și nu să lase acest lucru la îndemâna privaților.
Ionuț Ghișe. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului
Din partea consilerilor PSD, Laura Barac a arătat că va vota împotrivă, aducând în discuție că centrul Sibiului este „pe lista indicativă a Unesco” și nu există o expertiză sau vreun punct de vedere de la instituții care ar putea să garanteze că o nouă clădire pe A.D. Xenopol nu intră în contradicție cu statutul „indicativ”.
Laura Barac. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului
„Să discutăm dacă ne place sau nu, nu are temei legal”
Sebastian Boncuț este sibianul care a cumpărat, în 2018, terenul de pe A.D. Xenopol pentru a ridica acolo o clădire în care să locuiască, să-și amenajeze birourile firmei sale, I-nutrition, iar restul să închirieze. Era tânăr când a angajat serviciile biroului de arhitectură condus de Alexandru Găvozdea, pentru a coordona elaborarea planului urbanistic pentru zone construite protejate, cerut de către Primăria Sibiu în vederea autorizării construirii unei clădiri pe terenul de 330 de mp.
Alexandru Găvozdea, care anul trecut a candidat la Primăria Sibiu ca independent, a fost cel care a susținut în fața consilierilor locali proiectul elaborat pentru Sebastian Boncuț. A amintit că pentru terenul respectiv, care în cartea funciară este încadrat la categoria curți/construcții, a mai fost emisă, în 2008, o autorizație de construire. „Deci discuția nu este dacă se poate construi, ci doar «cum». Iar «cum se poate construi» se stabilește în temeiul legii”, a arătat Alexandru Găvozdea, care a susținut că toate avizele obținute sunt legale.
„Rolul Consiliului Local este să aprobe, iar în cazul refuzului, așa cum a stabilit și instața, să motiveze tot legal. Toate prevederile avizelor legale (obținute pentru acest proiect – n.r.) constituie elemente de obligativitate și nu chestiuni opționale. Nu se dezbate acum o oportunitate, pentru care autoritatea s-a exprimat și la emiterea certificatului de urbanism și prin avizul de oportunitate. În acest moment de aprobare, să discutăm dacă ne place sau nu, nu are temei legal. Aș putea continua să combat pe rând toate argumentele și am făcut-o deja în scris”, a vorbit Găvozdea în fața consilierilor locali, arătând că la documentația supusă votului au lucrat profesioniști. „Avizul este semnat de ministrul Culturii, în urma prezentării proiectulu într-o comisie de experiți însumând mai multe competențe și cunoștințe, astfel încât este tendențioasă afirmația că cineva își dorește să distrugă centrul”, a adăugat el.
De altfel, pe tema avizului de oportunitate emis de Primăria Sibiu pentru acest proiect, discuția a revenit și către finalul ședinței. Arhitecta Andreea Tănase, care a lucrat la elaborarea planului urbanistic în discuție, a sugerat politicienilor să schimbe ordinea lucrurilor, astfel încât avizul de oportunitate să fie eliberat în urma unui vot al consilierilor locali, nu înainte, cum se întâmplă acum. Secretarul municipiului, Dorin Nistor, a arătat că avizul invocat face referire la „oportunitatea pentru elaborarea documentației de urbanism”.
Sebastian Boncuț (foto centru), Andreea Tănase și Alexandru Găvozdea, în stânga lui (dreapta fotografiei). Sursa foto: arhiva Turnul Sfatului
Cât privește accederea centrului istoric pe Lista Unesco, Alexandru Găvozdea a arătat că acest lucru nu s-a întâmplat din cauza dosarului întocmit de autorități. „Sibiul a rămas pe lista indicativă a Unesco pentru că, deși dosarul nu a fost convingător realizat, comisia care a venit aici a constat că există valori de patrimoniu, generate tocmai de un strat de intervenții istorice succesive, pe un fundament medieval. Ceea ce se constituie în continuare”, a argumentat arhitectul.
„Sacrificăm acest spațiu pentru 30 de arginți”
Cea mai îndelungată intervenție i-a aparținut istoricului și arhitectului Paul Niedermaier, membru titular al Academiei Române. El a readus în discuție faptul că ridicarea unei clădiri pe terenul în discuție ar elimina vederea asupra cupolei Catedralei mitropolitane. „Importanța acestui proiect și documentații rezultă din legătura cu catedrala Sfânta Treime, coridorul vizual existent. Este vorba, în fond, și asta e esența, de un centru spiritual al Sibiului, dar și al Ardealului și, putem spune liniștit, al României întregi. În acest context, rezolvarea unor probleme uneori rase de păr nu are importanță. Importanța majoră a acestei documentații rezultă din importanța catedralei care este pusă în valoare sau obturată prin această documentație”, și-a început Niedermaier alocuțiunea.
El a arătat că, în cazul Catedralei mitropolitane de la Sibiu, spațiul disponibil împrejur nu este suficient pentru a oferi o perspectiovă asupra cupolei de deasupra naosului. „Nu se vede cupola de deasupra naosului, care este unică în România, în spațiul românesc. Fondul exterior (al catedralei – n.r.) este format din cupola mare, cupolele mai mici de deasupra altarului și asbidiolelor. Acestea sunt sesizabile numai de pe coridorul vizual existent între parcaj (cel alocat Împăratului Romanilor – n.r.) și catedrală. Acest coridor, căruia i-am putea spune aleea mioritică, este brutal întreruptă prin această clădire”, a spus Paul Niedermaier.
Paul Niedermaier. Sursa foto: arhiva Turnul Sfatului
El a mai arătat că planșele care i-au fost prezentate nu-l conving despre faptul că o viitoare clădire pe terenul în discuție mai lasă vreo perspectivă asupra cupolei catedralei. „Iertați-mă că spun acest lucru, că sunt cam dur: am impresia că într-un spațiu atât de important, sacrificăm acest spațiu, parcă vindem o parte din semnificația și imaginea cupolei splendide, până în detaliile mărunte, pentru 30 de arginți. Executarea acestei clădiri ar fi o pierdere irecuperabilă pentru acest oraș”, a încheiat academicianul.
Alexandru Găvozdea a arătat că astfel de susțineri – invocate ca venind și din partea unei asociații a ghizilor turistici - sunt tendențioase. „Din toate locurile din acea parcare privată pe domeniul piublic, o parte din poziții nu vor mai avea vedere spre catedrală. Dar o parte, cam jumătate, au perspectiva fabuloasă prezentată de domnul Niedermaier. Deci ea nu se pierde, se restrânge în dreptul apărării proprietății private”.
Vecinilor: dacă Primăria expropriază, proprietarul donează gratuit terenul
În dezbateri a intervenit și Sergiu Costea, locatar al clădirii al cărei calcan se învecinează cu terenul în discuție. El a arătat că pe respectivul calcan există două ferestre de lumină, una de la o baie, iar cealaltă de la o cămară. Sergiu Costea este cel care a inițiat petiția on-line pentru blocarea proiectului de pe A.D. Xenopol și a arătat că a luat legătura și cu alți arhitecți care se opun inițiativei. „În afară de domnul Niedermaier sunt și alți arhitecți celebri, domnul Fabini și doamna Urdea, am vorbit cu ei, dar au spus că sunt epuizați și nu vor să vină”.
Locuitorul zonei a propus și un proiect în locul celui dezbătut. „Primăria poate cumpăra sau schimba acest teren în favoarea domnului Boncuț. Interesant ar fi dacă s-ar putea îngropa parcarea, să fie amenajată în subterna, și amenajat un parc, zonă verde similară cu parcul Cetății, care să asigure un culoar verde până la catedrală”, a propus Sergiu Costea.
Andreea Tănase a replicat că, în cazul în care Primăria Sibiu va demara un astfel de proiect va fi nevoie de exproprierea terenurilor de pe culoarul în discuție. „Am acordul domnului Boncuț să vă transmit că dacă se începe exproprierea dinspre Catedrală spre terenul său, dumnealui își va ceda gratuit terenul orașului”.
Un locuitor al zonei a propus ca Primăria să cumpere terenurile necesare astfel încât să realizeze un parc între piațeta de pe A.D. Xenopol și catedrală. Sursa foto: Silvana Armat / Turnul Sfatului
Unanimitate
Consilierii celoralte formațiuni reprezentate în Consiliul local Sibiu nu au mai intervenit pe subiect. La finalul dezbaterilor, toți cei 23 de aleși locali prezenți la ședință au votat „împotrivă”.
Un nou proces
Sebastian Boncuț a arătat că va ataca în instanță hotărârea Consiliului local Sibiu, prin care documentația elaborată a fost respinsă. „M-am consultat puțin cu avocații și în momentul de față trebuie așteptată decizia de respingere pentru a ști ce putem solicita instanței. Deci în momentul de față singurul lucru de care sunt convins este ca îmi voi căuta dreptatea în instanță pentru prejudiciul imens care a fost creat”, a declarat Sebastian Boncuț, pentru cititorii Turnul Sfatului.
Boncuț a arătat că demersurile cu achiziția terenului și elaborarea documentației urbanistice cerută de Primăria Sibiu au generat costuri de aproximativ 250.000 de euro.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: plan urbanistic zone construit , proiect respins , i-nutrition srl , cladiri noi , cladire xenopol , Primăria Sibiu , Consiliul Local Sibiu , Centrul Istoric Sibiu
Vizualizari: 5284
de Traian Deleanu
Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Didulescu
Acum 1 oră
Rob
Acum 2 ore
Gicu
Acum 2 ore
Didulescu
Acum 2 ore
Imbecilitati marca CJ Sibiu !