Între iunie 1967 și iulie 1984, două dintre vizitele dictatorului Nicolae Ceaușescu în Sibiu, s-au scurs 17 ani și o lună, însă discursurile în fața sibienilor strânși în centrul orașului diferă fundamental. Multe din ideile rostite de Ceaușescu se regăsesc și astăzi în platforma publică a diverșilor oameni politici, iar mulți oameni privesc înapoi cu nostalgie.
Desființarea NATO, o Românie independentă, ”nealiniată” și despăgubiri primite din partea statelor ”opresoare” sunt o parte din ideile dictatorului care circulă și acum.
”Mii și mii de locuitori ai acestor străvechi meleaguri românești, încărcate de fapte istorice și de muncă...”
Turnul Sfatului a preluat de pe site-ul ”culturalia.ro”, un proiect finanțat cu bani de la Uniunea Europeană, o selecție din discursul lui Nicolae Ceaușescu din fața Casei de Cultură a Sindicatelor, în iulie 1984.
În iulie 1984, Elena și Nicolae Ceaușescu vizitau județul Sibiu. Avea să fie ultima lor vizită oficială în județ. Au mai oprit o singură dată, în perioada în care Nicu Ceaușescu, fiul cuplului, era prim-secretar în Sibiu, însă s-au întâlnit cu acesta pentru câteva minute la aeroport.
La mitingul din fața Casei de Cultură a Sindicatelor s-au strâns forțat câteva mii de oameni, iar Ceaușescu a vorbit despre ștergerea datoriilor statelor ”în curs de dezvoltare”, ”cooperare ”reciproc avantajoasă” între state indiferent de ”orânduirea socială”.
Presa vremii a subliniat rapid: ”asemenea întregii noastre națiuni, cetățenii orașului și-au exprimat vibrant profunda mîndrie și satisfacție că în fruntea partidului și statului se află cel mai iubit și stimat fiu al națiunii, tovarășul Nicolae Ceaușescu!”
”Mii și mii de locuitori ai acestor străvechi meleaguri românești, încărcate de fapte istorice și de muncă intrate pentru totdeauna în conștiința poporului — muncitori, țărani, intelectuali, tineri și vârstnici, români, germani și maghiari — au venit aici să exprime dragostea și stima ce o poartă conducătorului încercat al partidului și statului pentru tot ce a făcut și face ca țara întreagă, toate localitățile urbane și rurale să cunoască o puternică dezvoltare multilaterală”, scria ziarul Sportul în cronica non-sportivă a zilei.
Soții Ceaușescu au vizitat atunci zona industrială a orașului Copșa Mică, „Automecanica” Mediaș, după care s-au dus la Mârșa și la ferma Fântâna Rece a întreprinderii agricole de stat Dealul Ocnei.
Citește și:
FOTO Ceaușescu, la intrare pe Valea Oltului. ”Singurul conducător al românilor cu sânge de dac!”
Citește și:
Vizita lui Nicolae Ceauşescu la Sibiu. ”Ne propunem desfiinţarea pactului agresiv NATO”
Ceaușescu cerea ca statele ”asupritoare” să retehnologizeze țările de care au profitat economic de-a lungul timpului
A urmat apoi un miting în centrul Sibiului.
”Asemenea întregii noastre națiuni, cetățenii orașului și-au exprimat vibrant profunda mândrie și satisfacție că în fruntea partidului si statului se află cel mai iubit și stimat fiu al națiunii, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Văzând in aceasta chezășia sigură a înfloririi continue a patriei, a înaintării ferme a tării pe calea socialismului si comunismului”, era prezentat dictatorul.
A urmat apoi un discurs în care a cerut anularea tuturor datoriilor externe ale statelor „în curs de dezvoltare„ și a cerut ca statele ”asupritoare” să retehnologizeze țările de care au profitat economic de-a lungul timpului.
În plus, Ceaușescu a propus ca între toate statele „indiferent de orânduirea socială„ să existe cooperare economică ”reciproc avantajoasă”.
Discursul dictatorului din 1984 diferă total de cel din 1967, pe care l-a avut tot în Sibiu.
“În ultimii 2, 3 ani, reacţiunea imperialistă şi în primul rînd imperialismul american a intervenit în treburile unui şir de popoare. A dezlănțuit războiul din Vietnam, a intervenit şi a organizat sprijinul reacţiunii în Indonezia, în Republica Dominicană, în Ghana, acum cîţiva ani în Irak, recent în Grecia, toate cu scopul de a sprijini cele mai reacţionare forţe interne şi pentru a împiedica progresul economic şi social al acestor ţări”, spunea Ceaușescu care cerea explicit desființarea NATO, o idee care insistă să apară în aceste zile atât din Rusia, cât și din Statele Unite.
Citește și:
Ce a însemnat regimul Ceaușescu
Regimul lui Nicolae Ceaușescu a lăsat în urmă o moștenire de suferință și privațiuni care se resimt și astăzi. Politicile sale, prezentate inițial ca o cale spre independență și progres socialist, s-au transformat într-un sistem opresiv, arbitrar și profund distructiv, afectând toate aspectele vieții românilor.
Ceaușescu a instaurat un regim totalitar, caracterizat printr-o lipsă totală de libertate. Securitatea, poliția secretă a regimului, era omniprezentă, supraveghind populația printr-o rețea vastă de informatori. Unii dintre ei activi și astăzi în viața publică a Sibiului.
Libertatea de exprimare era suprimată printr-o cenzură drastică, iar orice critică la adresa regimului era aspru pedepsită.
Disidenții politici erau închiși în condiții inumane, torturați, și în multe cazuri, dispărea fără urmă. Nu existau partide politice în afară de Partidul Comunist Român, iar orice tentativă de organizare a opoziției era brutal suprimată.
Politica economică a lui Ceaușescu, bazată pe industrializare forțată și exporturi masive pentru plata datoriei externe, a dus la o sărăcire generalizată.
Colectivizarea agriculturii, impusă cu brutalitate, a distrus producția agricolă, rezultând penurie cronică de alimente și foamete în anumite zone. Salariile erau extrem de mici, iar accesul la bunuri de consum era strict limitat printr-un sistem extensiv de raționalizare, generând cozile interminabile la magazine pentru alimente și produse de bază. Această sărăcie endemică a afectat grav sănătatea populației, rata mortalității infantile fiind ridicată, accesul la îngrijire medicală fiind insuficient, iar speranța de viață scăzută.
Educația a suferit și ea, din cauza lipsei de resurse și a propagandei politice omniprezente în școli. Proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu, precum Casa Poporului, au absorbit resurse uriașe care ar fi putut fi investite în infrastructură, sănătate, educație sau în îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației.
Politica externă a lui Ceaușescu, marcată de o ambivalență între blocul estic și cel vestic, a dus la izolarea treptată a României pe scena internațională. Această izolare a limitat accesul la tehnologii, informații, și schimburi culturale, afectând negativ dezvoltarea economică și socială a țării.
Citește și:
Sursa foto principală: Facebook / Alex Mirutziu / Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 1990
Ultimele comentarii
Acum 10 ore
Predator
Acum 10 ore
Mihai Muntean
Acum 10 ore
@john
Acum 10 ore
Sibian
Acum 10 ore
Kukuruku